Filtrează articolele

Economie & Afaceri

Familiile bogate se înghesuie să investească în inteligența artificială: cum schimbă family office-urile regulile jocului

Familiile bogate se înghesuie să investească în inteligența artificială: cum schimbă family office-urile regulile jocului
În lumea finanțelor, există o vorbă veche: banii mari nu aleargă, zboară. Iar în ultima vreme, zborul lor are o singură destinație – inteligența artificială. Nu vorbim însă despre investitori obișnuiți, ci despre family office-uri, acele structuri private prin care familiile extrem de bogate își administrează propriile averi. Potrivit unui consultant și investitor din San Francisco, Djoann Fal, logica din spatele acestor decizii este simplă și dură: dacă un fond îți poate tripla banii în trei ani, iar altul îi poate tripla în trei luni, alegerea e evidentă. „Pur și simplu vor investi în afacerea cu AI care face 3x în 3 luni”, spune Fal, care activează la platforma de private wealth Atlas Capital.

Această poftă de randamente rapide nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că tot ce ține de inteligența artificială este fierbinte – de la evaluări, la prețuri, la potențialul de profit. Dar ceea ce este cu adevărat remarcabil este schimbarea de strategie: family office-urile nu mai vor să investească neapărat prin fonduri de venture capital tradiționale, cu manageri care decid unde merg banii. În schimb, ele cumpără din ce în ce mai des acțiuni existente la companii private, direct de la acționarii actuali, sau fac tranzacții directe, pe cont propriu. Ambele abordări le oferă acces la cele mai fierbinți companii fără să-și cedeze controlul asupra banilor pentru un deceniu întreg.

„Au mai mult capital uscat pentru a urmări tranzacții pe nume individuale”, explică Fal, referindu-se la faptul că family office-urile sar peste angajamentele clasice în fonduri oarbe, unde investitorul dă banii fără să știe exact în ce companii vor fi folosiți. El subliniază că apare și o nouă generație de family office-uri, cu un apetit de risc mult mai mare decât predecesorii lor. „Acum, numele individuale pe care le vor sunt liderii din AI”, adaugă el.

Și nu le lipsește puterea financiară. Potrivit unui raport Deloitte din 2024, family office-urile administrau active de 5,5 trilioane de dolari, cu proiecții de cel puțin 9,5 trilioane până în 2030. UBS, în raportul său Global Family Office din 2026, care a chestionat 307 de family office-uri din întreaga lume, cu o valoare netă medie de 2,7 miliarde de dolari, arată că investițiile alternative – inclusiv private equity, venture capital și credit privat – reprezintă acum 42% din portofoliul mediu al unui family office.

Dar este aceasta o schimbare permanentă sau doar un alt vârf al unui ciclu binecunoscut? Istoria recentă sugerează că am mai trecut prin asta. Activitatea de investiții directe a crescut constant la sfârșitul anilor 2010, apoi a explodat în 2021, când tranzacțiile directe au ajuns la 13% din portofoliul mediu, față de 9% în 2019, conform datelor UBS de atunci. Volumul total al tranzacțiilor family office a atins un vârf în acel an, cu 17.460 de tranzacții în valoare de aproximativ 1,05 trilioane de dolari la nivel global, potrivit PwC. Apoi a urmat o inversare la fel de rapidă: creșterea dobânzilor și randamentele dezamăgitoare ale unor pariuri directe au determinat multe family office-uri să se retragă. Până la sfârșitul lui 2023, activitatea de tranzacții directe și M&A scăzuse cu 53% în doar 18 luni. În prima jumătate a lui 2025, volumul total al tranzacțiilor family office ajunsese la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Acum, însă, asistăm la o revenire puternică, chiar într-o perioadă în care mulți consideră că piața este supraîncălzită. Și de data aceasta, family office-urile scriu cecuri mai mari, dar pe mai puține tranzacții. O mare parte din această activitate se desfășoară pe piața secundară, pe care Fal o numește cel mai „de-riscat” activ din venture capital în acest moment, deoarece investitorii sprijină adesea companii care au deja tracțiune și venituri dovedite. Angelina Hu, șefa relațiilor cu investitorii la Bridge Funding Global, explică altfel: piața secundară le permite family office-urilor să obțină expunere la o companie privată fără să-și asume expunere la 20-30 de companii. „Family office-urile văd riscul, dar nu vor să rateze oportunitatea”, adaugă Bruce K. Lee, fondatorul Keebeck Wealth Management.

Acest apetit se reflectă direct în afacerea lui Fal. El spune că nu a strâns niciodată atât de mulți bani în viața lui – capital destinat exclusiv „lucrurilor legate de AI”. Și nu este singurul. Tendința este clară: familiile ultra-bogate nu mai vor doar să participe la revoluția AI, ci vor să o facă pe cont propriu, cu viteza și flexibilitatea pe care doar tranzacțiile directe le pot oferi. Rămâne de văzut dacă această goană după aur va rezista testului timpului sau dacă va urma același ciclu de boom și cădere ca în 2021. Până atunci, însă, mesajul este clar: în lumea marilor averi, AI-ul nu mai este doar o oportunitate – este o obsesie.

De ce este important:


Această schimbare de comportament a family office-urilor are implicații profunde pentru ecosistemul startup-urilor și pentru piața de capital în ansamblu. Pe de o parte, afluxul de capital direct și pe piața secundară poate oferi lichiditate și finanțare mai rapidă companiilor AI promițătoare, accelerând inovația. Pe de altă parte, concentrarea pe randamente rapide și pe câteva nume mari poate amplifica bulele speculative și poate lăsa în urmă sectoare mai puțin „fierbinți”, dar esențiale pe termen lung. În plus, dacă această tendință se menține, ar putea remodela modul în care se fac investițiile de risc, reducând rolul fondurilor tradiționale și crescând importanța tranzacțiilor directe. Pentru antreprenori și investitori deopotrivă, înțelegerea acestei dinamici este crucială pentru a naviga pe o piață tot mai competitivă și imprevizibilă.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.