Organizația Human Rights Watch a dezvăluit joi un raport cutremurător care documentează atrocități comise atât de armata din Burkina Faso, cât și de grupări armate afiliate organizațiilor extremiste, relevând ceea ce organizația non-guvernamentală cu sediul la New York caracterizează drept crime de război și crime împotriva umanității. Raportul, intitulat sugestiv „Nimeni nu poate fugi" (None Can Run Away), prezintă rezultatele unei investigații aprofundate realizate pe parcursul a peste doi ani și jumătate, între ianuarie 2023 și august 2025, și se bazează pe sute de interviuri directe și telefonice cu supraviețuitori, martori oculari și rude ale victimelor, desfășurate în Burkina Faso, Benin, Coasta de Fildeș, Ghana și Mali.
Conform documentului emis de HRW, peste 1.800 de civili au fost uciși de forțele guvernamentale și de grupări armate în această perioadă, dintre care mai mult de 1.200 de decese sunt atribuite direct armatei din Burkina Faso și milițiilor aliate. Organizația a identificat și verificat nu mai puțin de 57 de incidente separate, utilizând o metodologie riguroasă care a inclus analiză extensivă a surselor deschise, imagini satelitare, înregistrări audiovizuale și documente oficiale. Cercetătorii HRW au investigat acțiunile forțelor militare burkinabe, ale milițiilor cunoscute sub numele de Voluntari pentru Apărarea Patriei (VDPs), precum și ale grupării armate jihadiste Jama'at Nusrat al-Islam wa al-Muslimin (JNIM), afiliată Al-Qaeda.
Unul dintre cele mai grave incidente documentate de HRW a avut loc în decembrie 2023, în apropierea orașului Djibo din nordul țării, unde forțele militare burkinabe, în cooperare cu milițiile aliate, au ucis peste 400 de civili în aproximativ 16 sate. Organizația pentru apărarea drepturilor omului subliniază că atacurile au vizat în mod deliberat comunitățile de etnie fulani, pe care armata le-a acuzat de sprijinire a grupărilor مسلح. Acest tipar de violență orientată etnic reprezintă, în opinia HRW, o formă de epurare etnică, prin care comunități întregi au fost șterse de pe hartă în efortul de a extinde controlul teritorial în zonele rurale ale țării.
„Scala atrocităților care au loc în Burkina Faso este copleșitoare, la fel ca și lipsa de atenție globală acordată acestei crize", a declarat Philippe Bolopion, directorul executiv al Human Rights Watch. „Junta comite abuzuri oribile, nu reușește să-i tragă la răspundere pe cei responsabili de pe toate părțile și limitează reporting-ul pentru a obscure suferința civililor prinși în violență." Această declarație subliniază nu doar gravitatea situației, ci și complicitatea structurii de putere în mușamalizarea încălcărilor dreptururilor omului.
Într-un alt incident tragic, milițiile aliate guvernului au ucis, în noiembrie 2023, în satul Basse din vestul țării, 13 civili fulani, printre care șase femei și patru copii. Un bărbat în vârstă de 41 de ani, care a pierdut membri ai familiei în acest atac, a oferit un martoriu detaliat și dureros: „Toate corpurile, cu excepția celui al fiului meu, au fost adunate în curte, cu ochii bandajați, îmbrăcămintea lor sfâșiată folosită ca bandaje și mâinile legate la spate... brăzdate de gloanțe. Fiul meu... zăcea cu fața în jos. Fusese împușcat în ceafă."
De cealaltă parte a conflictului, gruparea JNIM a comis propriile sale atrocități, cel mai sângeros atac atribuit acesteia având loc pe 24 august 2024, în orașul Barsalogho din centrul țării, unde cel puțin 133 de civili, inclusiv zeci de copii, și-au pierdut viața. Un bărbat în vârstă de 39 de ani, care a supraviețuit atacului și a pierdut cinci membri ai familiei, și-a amintit teroarea din acea zi: „Luptătorii JNIM au tras continuu, ca și cum ar fi avut din belșug muniție. Oamenii cădeau ca muștele. Au venit să ne extermine. Nu au cruțat pe nimeni."
Raportul HRW detaliază că toate grupările implicate în conflict sunt responsabile de crime de război, inclusiv ucideri intenționate, atacuri împotriva civililor și obiectelor civile, jafuri și prădăciuni, precum și deplasări forțate ale populației. Organizația a calculat că cel puțin două milioane de persoane au fost dislocate din casele lor de la începutul conflictului, conform datelor Națiunilor Unite, transformând Burkina Faso într-una dintre cele mai grave crize umanitare din Africa de Vest.
În ceea ce privește responsabilitatea de comandă, HRW a identificat o serie de înalți oficiali care ar trebui să fie investigați pentru rolul lor în comiterea abuzurilor grave. Președintele Ibrahim Traore, comandantul suprem al forțelor armate care a preluat puterea prin lovitură de stat în septembrie 2022, alături de șase comandanți militari de rang înalt din Burkina Faso, sunt menționați în raport ca posibil responsabili pentru încălcările sistematice documentate. De asemenea, organizația a subliniat că Iyad Ag Ghaly, liderul suprem al JNIM și căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime comise în Mali în perioada 2012-2013, împreună cu patru comandanți ai JNIM, ar trebui să fie investigați pentru abuzurile comise de gruparea lor în Burkina Faso, în conformitate cu principiul responsabilității de comandă.
Interviurile realizate de HRW cu rudele victimelor au scos la iveală utilizarea pe scară largă a amenințărilor și violenței ca mijloace de dominare și pedepsire a comunităților, în contextul eforturilor conjugate de ambele părți de a-și extinde controlul asupra teritoriului rural al țării. Această strategie de teroare sistematizată a afectat în mod disproporționat populația civilă, care se găsește prinsă între două forțe ostile, fără acces adecvat la protecție sau justiție. Situația din Burkina Faso reprezintă un avertisment sumbru cu privire la consecințele devastatoare ale conflictelor asimmetrice din Sahel asupra celor mai vulnerabile segmente ale societății.
Forțele militare din Burkina Faso și grupările aliate comit abuzuri oribile împotriva civililor: raport HRW
