Cine a umflat prețurile? Răspunsul e simplu și dureros: benzina și motorina. Prețurile la carburanți au explodat pur și simplu, alimentate de un conflict armat care zguduie economia globală. Economistul Brian Bethune de la Boston College nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume: „Nu arată deloc bine. Problema cea mai mare, pe care toată lumea o cunoaște, sunt prețurile la benzină. Dar și la motorina de încălzire.”
Motorina de încălzire, adică acel combustibil pe care multe familii din New England îl folosesc ca să-și încălzească locuințele în iernile aspre, a înregistrat o creștere de-a dreptul șocantă: 74% într-un singur an. Pentru mii de gospodării din nord-estul Statelor Unite, acest lucru se traduce în facturi astronomice, în case reci și în alegeri dureroase între mâncare, căldură și medicamente.
Dar inflația nu se oprește la benzină. Chiar și atunci când scoatem din ecuație prețurile volatile la energie și alimente — ceea ce economiștii numesc „inflația de bază” — cifrele rămân îngrijorătoare. Inflația de bază a ajuns la 2,6% în septembrie, și ea în creștere față de luna precedentă. De unde vine această presiune? Surpriza vine dintr-un colț neașteptat al economiei: inteligența artificială. Da, ați citit bine. Boom-ul AI a dus la creșterea prețului cipurilor de memorie, ceea ce a lovit în lanț industria electronicelor de larg consum. Apple, de exemplu, a majorat luna trecută prețul modelelor mai vechi de iPhone cu câte 100 de dolari bucata. Cine ar fi crezut că un chatbot care scrie poezii va face iPhone-ul mai scump?
Vestea creșterii pensiilor a fost întâmpinată cu sentimente mixte. Creșterea de 3,6% este calculată pe baza prețurilor din iulie, august și septembrie — exact acele luni în care mulți americani au simțit cel mai tare impactul inflației. Pentru Myechia Minter-Jordan, directoarea generală a AARP, organizația care militează pentru drepturile persoanelor în vârstă, anunțul este unul pozitiv: „Această creștere ajută milioane de americani să țină pasul cu costurile în creștere pentru alimente, facturi curente, îngrijire medicală și alte cheltuieli de zi cu zi.” Sună bine, nu? Ei bine, nu toată lumea e convinsă.
Criticii spun că ajustarea costului vieții pur și simplu nu reflectă realitatea cheltuielilor pe care le au pensionarii. Sănătatea, de exemplu, costă mult mai mult pentru un senior decât pentru un tânăr. Medicamentele, tratamentele, asigurările medicale — toate acestea cresc într-un ritm diferit și adesea mai abrupt decât inflația generală. Max Richtman, președintele Comitetului Național pentru Păstrarea Securității Sociale și Medicare, a pus punctul pe i: „Nu va fi suficient nici măcar ca majoritatea seniorilor să rămână la același nivel financiar.” Cu alte cuvinte, nici măcar să nu se scufunde, ci doar să rămână pe loc — pentru mulți dintre ei e deja un lux.
Și situația nu e mai roz nici pentru cei care încă muncesc. Salariile medii au crescut în septembrie cu doar 3%, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a muncitorului american s-a erodat. Literalmente, oamenii muncesc mai mult, produc mai mult și primesc mai puțin. „Oamenii zic, într-un fel: «Ceva nu e în regulă aici. Muncesc mai mult. Sunt mai productiv. Și asta nu mi se pare o înțelegere cinstită.»”, a spus Bethune, economistul de la Boston College.
Acum, ca să fim corecți, inflația de azi nu e nici pe departe la nivelul dezastrului din 2022, când prețurile au explodat după invazia Ucrainei de către Rusia. Dar problema e alta: de fiecare dată când economia pare că se stabilizează, vine câte un șoc care o zdruncină din nou. Tarifele vamale agresive impuse de președintele Trump, razboaiele comerciale, conflictele armate din Orientul Mijlociu — toate acestea funcționează ca niște lovituri de ciocan aplicate economiei, una după alta.
Beth Hammack, președinta Băncii Federale de Rezervă din Cleveland, și-a exprimat îngrijorarea în fața unui grup de economiști. O retaileră din zona Cleveland pe care a întâlnit-o a ridicat prețurile nu doar pentru a acoperi costurile de azi, ci și pentru a se pregăti de creșteri viitoare. „Acesta ar putea fi un semn că o mentalitate inflaționistă prinde rădăcini”, a avertizat Hammack. „Când oamenii se așteaptă la prețuri mai mari, iau decizii în consecință. Poate deveni o profeție care se autoîmplinește, ceea ce face ca politica monetară să aibă mai mult de furcă pentru a readuce inflația sub control.”
Practic, dacă toată lumea se așteaptă ca lucrurile să se scumpească, oamenii cer salarii mai mari, firmele cresc prețurile „preventiv”, iar cercul vicios se învârte tot mai repede.
În acest context, oficialii Rezervei Federale se vor întâlni peste două săptămâni pentru a discuta politica ratei dobânzii. Investitorii par împărțiți: aproximativ o șansă din două ca Fed-ul să decidă o nouă creștere a ratei de referință, în încercarea de a stăvili creșterea prețurilor. E o decizie grea, pentru că o dobândă mai mare înseamnă credite mai scumpe, rate mai mari la ipotecă, și — inevitabil — și mai multă presiune pe buzunarele care deja sangerează.
Rămâne de văzut ce vor alege oficialii de la Washington. Cert e un singur lucru: americanul de rând, fie el pensionar sau salariat, se uită cu îngrijorare la facturi și la prețul de la pompă, întrebându-se când, dacă vreodată, va veni și o veste bună.
De ce este important:
Acest subiect nu e doar o știre economică abstractă — e o chestiune care lovește direct în viața de zi cu zi a milioane de oameni. Creșterea inflației de la 3,7% anul arată că economia americană încă nu și-a găsit echilibrul, iar șocurile succesive — de la conflicte armate la tarife vamale — mențin presiunea asupra prețurilor. Majorarea pensiilor cu 3,6% e, pe de o parte, o gură de aer, dar pe de altă parte, subliniază o problemă structurală: ajustările oficiale nu țin pasul cu costurile reale ale seniorilor, în special cele medicale. În plus, decalajul dintre creșterea salariilor (3%) și inflație (3,7%) arată că și muncitorii activi pierd teren. Toate acestea converg către decizia crucială a Rezervei Federale din octombrie, care va da tonul economiei pentru lunile ce urmează.
