Potrivit declarațiilor oficiale, semnarea electronică înseamnă că nu va mai avea loc o ceremonie oficială la Geneva, Elveția, așa cum fusese anticipat anterior. Cu toate acestea, echipele de negociatori ale ambelor părți intenționează să se întâlnească în orașul elvețian, iar o decizie privind o posibilă întâlnire față în față între președinți este așteptată în următoarele ore. Deocamdată, astfel de planuri sunt suspendate, a precizat Baghaei.
Deși Biroul președintelui american Donald Trump nu a emis încă o declarație oficială privind semnarea, corespondentul Al Jazeera, Mike Hanna, a explicat că un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat evenimentul mai devreme în cursul zilei. Hanna a avertizat însă că memorandumul se va confrunta probabil cu o reacție negativă pe plan intern în SUA, unde Trump a fost supus presiunilor din partea aripii conservatoare pentru a adopta o linie dură împotriva Iranului. „Există o nemulțumire considerabilă față de memorandumul de înțelegere, așa cum a fost prezentat publicului în acest moment, chiar și printre unii republicani care și-au exprimat îngrijorarea că Iranul este tratat cu blândețe”, a spus Hanna. El a subliniat, de asemenea, poziția administrației conform căreia memorandumul nu este un acord complet, ci mai degrabă un preludiu la negocieri suplimentare. „Administrația luptă din greu pentru a convinge publicul american și politicienii americani că aceasta nu este o înfrângere pentru Statele Unite”, a adăugat Hanna.
Contextul acestui acord este unul tensionat. De la 28 februarie, SUA și Israelul au purtat un război comun împotriva Iranului, cu scopul declarat de a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară. Trump a repetat în mod constant că obiectivul său a fost prevenirea proliferării nucleare iraniene, deși Iranul a negat întotdeauna că ar urmări un astfel de program. Memorandumul, potrivit unei relatări americane, depășește însă problema nucleară. El stabilește un calendar de 60 de zile pentru încheierea unui acord final și indică faptul că SUA vor mobiliza „parteneri regionali” pentru a crea un fond de 300 de miliarde de dolari destinat reconstrucției Iranului. De asemenea, sancțiunile americane vor fi ridicate treptat, iar țara va emite derogări pentru exportul de combustibil iranian.
Iranul a prezentat aceste condiții ca pe o victorie. Miercuri, negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf a declarat pentru agenția de stat Fars că SUA nu și-au atins obiectivele cu Iranul și a indicat memorandumul drept dovadă. „Acordul este o înregistrare a eșecului american”, a spus Ghalibaf. „Oamenii îl vor vedea și vor judeca.” El a explicat, de asemenea, că Strâmtoarea Hormuz nu va reveni la „condițiile de dinainte de război” după perioada de 60 de zile de negocieri stipulată în acord. Ghalibaf a sugerat că Iranul va solicita plăți pentru utilizarea acestei căi navigabile strategice. „Subliniez din nou că Strâmtoarea Hormuz nu se va întoarce niciodată la condițiile anterioare”, a spus el. „Iranul are dreptul de suveranitate asupra Strâmtorii Hormuz și, desigur, vom primi o taxă pentru servicii.”
Această poziție este probabil să pună presiune asupra administrației Trump, care promisese că strâmtoarea, o rută cheie pentru comerțul global, va fi „permanent fără taxe”. De la începutul războiului, Iranul a blocat strâmtoarea, ceea ce a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor globale la combustibil, îngrășăminte și alte bunuri. SUA au răspuns cu propria blocadă a porturilor iraniene, dar acest efort urmează să se încheie în temeiul memorandumului.
Ambele părți au subliniat însă că memorandumul de înțelegere nu este un acord final asupra tuturor problemelor în litigiu. Sunt așteptate negocieri suplimentare pentru a rezolva impasurile rămase. „Va deveni un acord, ca atare, abia la sfârșitul perioadei de negociere de 60 de zile. Cel puțin, aceasta este intenția”, a raportat Hanna.
Analizând implicațiile, este clar că acest memorandum reprezintă un pas fragil, dar semnificativ, într-un conflict care a amenințat stabilitatea regională și globală. Pe de o parte, Iranul îl prezintă ca pe o recunoaștere a eșecului american de a-și impune voința, iar pe de altă parte, administrația Trump încearcă să-l vândă acasă ca pe o victorie diplomatică. Rămâne de văzut dacă cele 60 de zile vor fi suficiente pentru a transforma acest preludiu într-un acord durabil sau dacă tensiunile vor reizbucni.
De ce este important:
Acest memorandum de înțelegere marchează prima confirmare oficială a unui acord scris între Iran și SUA după luni de conflict armat. El deschide calea pentru negocieri care ar putea remodela echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, inclusiv în ceea ce privește programul nuclear iranian, sancțiunile și controlul Strâmtorii Hormuz. În același timp, reacțiile interne din SUA și poziția fermă a Iranului privind taxele pentru strâmtoare indică faptul că drumul către pace este încă plin de obstacole. Pentru cititorii români, acest subiect este relevant deoarece stabilitatea în Golf influențează prețurile globale la energie și securitatea economică a Europei, inclusiv a României.
