Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), forțele americane au interceptat un „atac surpriză” iranian asupra bazelor lor din Iordania. Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) a confirmat lansarea rachetelor, invocând „acțiuni agresive” ale militarilor americani. Deși nu s-au dezvăluit țintele exacte, se știe că în Iordania sunt staționați aproximativ 4.000 de soldați americani, conform unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA din 2026. Bazele vizate ar putea include Baza Aeriană Muwaffaq Salti, Baza Aeriană King Faisal și avanpostul logistic Tower 22, situat în nord-estul Iordaniei, aproape de granițele cu Siria și Irakul.
În aceeași zi, Ministerul Apărării al Arabiei Saudite a anunțat că, în coordonare cu CENTCOM, a efectuat lovituri împotriva grupurilor „aliniate Iranului” în Irak, ca răspuns la atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere saudite. CENTCOM a confirmat că loviturile au vizat grupări care, susținute de IRGC, ar fi atacat forțele americane și infrastructura energetică a Arabiei Saudite. Forțele de Mobilizare Populară din Irak (PMF), o umbrelă a grupurilor armate, majoritatea șiite și loiale Iranului, au raportat că atacurile americano-saudite au ucis cel puțin 20 de luptători și au rănit 32 în șapte provincii: Bagdad, Wasit, Ninive, Basra, Kirkuk, Karbala și Diyala. Premierul irakian Ali al-Zaidi a convocat o reuniune de urgență a Consiliului Ministerial pentru Securitate Națională.
Justificarea atacurilor a fost că Iranul ar fi orchestrat recentele atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere saudite, lansate de pe teritoriul irakian. SUA și Arabia Saudită au acuzat grupările aliate Iranului din Irak că au efectuat „30 de atacuri cu drone dirijate de IRGC” în 72 de ore. Un oficial iranian de apărare, citat de IRIB, a avertizat că astfel de acuzații reprezintă o „eroare majoră de calcul”. Rezistența Islamică din Irak, un grup armat susținut de Iran, a negat orice implicare, calificând acuzațiile drept „fabricări” și amenințând cu un „răspuns dur” la orice acțiune saudită „nesăbuită”.
Aceste evenimente survin pe fondul unui conflict deja extins. Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, început pe 28 februarie, a dus la atacuri iraniene asupra activelor americane din statele din Golf. Conflictul s-a răspândit în Marea Roșie, unde houthiștii din Yemen, susținuți de Iran, au blocat și atacat nave cu pavilion saudit, și în Marea Caspică, unde Ucraina a lovit nave cu încărcătură militară iraniană. Experții se tem că războiul se suprapune tot mai mult cu alte conflicte, inclusiv cel din Ucraina, și riscă să atragă Arabia Saudită și alte puteri regionale mai adânc în lupte.
Diplomația încearcă să de-escaladeze situația. Pakistanul, care a mediat discuțiile dintre SUA și Iran, și-a exprimat îngrijorarea la ONU, cerând respectarea memorandumului de înțelegere semnat luna trecută, care prevedea 60 de zile de negocieri, dar a fost deja încălcat de lupte. Ministrul de Externe al Arabiei Saudite, Faisal bin Farhan Al Saud, a discutat cu omologii din Qatar, Kuweit și Bahrain, subliniind importanța de-escaladării și a libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz și Strâmtoarea Bab al-Mandeb. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a discutat cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, despre situația din Golf și sprijinul Iranului pentru Rusia, afirmând că „răgazul de la lupte poate cumpăra timp mediatorilor pentru a găsi o cale de întoarcere la diplomație”.
În ciuda eforturilor diplomatice, realitatea de pe teren arată o escaladare periculoasă. Atacurile reciproce dintre Iran și SUA, implicarea Arabiei Saudite și a Irakului, precum și extinderea conflictului în Marea Roșie și Marea Caspică sugerează că războiul nu numai că nu se oprește, ci se răspândește. Fiecare parte acuză cealaltă de agresiune, iar cercul violenței pare să se strângă. În timp ce diplomații încearcă să găsească o soluție, populațiile civile și militarii de pe teren plătesc prețul. Rămâne de văzut dacă vor prevala rațiunea și dialogul sau dacă Orientul Mijlociu va fi cuprins de un conflict generalizat, cu consecințe imprevizibile pentru întreaga lume.
De ce este important:
Această escaladare nu este doar un conflict regional, ci un potențial punct de cotitură pentru securitatea globală. Implicarea directă a Iranului împotriva SUA, alături de atacurile americano-saudite în Irak, riscă să transforme un război deja complex într-un conflict deschis între marile puteri. Strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandeb sunt artere vitale pentru comerțul mondial de petrol, iar orice blocaj ar putea declanșa o criză economică globală. De asemenea, suprapunerea cu războiul din Ucraina ar putea atrage și mai mulți actori, inclusiv Rusia și China, într-un conflict care amenință să devină mondial. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile și pentru a susține eforturile de pace.
