Pe teritoriul iranian, autoritățile au raportat miercuri după-amiază că o rachetă a lovit o zonă de frontieră din provincia Azerbaidjanul de Vest, fără a provoca victime. La scurt timp, Israelul a anunțat că o dronă lansată de gruparea libaneză Hezbollah, aliată Teheranului, a vizat un vehicul militar israelian în sudul Libanului ocupat. Houthi, susținuți de Iran în Yemen, au lansat în această săptămână atacuri majore asupra instalațiilor petroliere saudite și a navelor legate de Arabia Saudită în Strâmtoarea Bab al-Mandeb, în timp ce SUA și Arabia Saudită au efectuat miercuri lovituri comune împotriva forțelor aliate Iranului în Irak, ucigând cel puțin 20 de luptători.
Târziu, marți, adjunctul ministrului de externe al Iranului pentru afaceri juridice și internaționale, Kazem Gharibabadi, a subliniat poziția Teheranului privind Strâmtoarea Hormuz, afirmând că propunerea Omanului pentru o împărțire 50-50 a gestionării este inacceptabilă. Vorbind la televiziunea de stat, el a adăugat că Iranul nu va recunoaște ruta sudică susținută de SUA, aproape de țara din Golf, nici o a treia rută conform acestei propuneri, respingând totodată operațiunile de deminare în calea navigabilă strategică de către alte puteri.
Mediatorii regionali continuă să insiste pentru o soluție diplomatică a războiului SUA-Israel împotriva Iranului, care a început pe 28 februarie. Dar ultima escaladare a atacurilor sugerează un apetit scăzut pentru negocieri directe. Autoritățile iraniene susțin că SUA comit un act de agresiune prin impunerea unei blocade navale asupra porturilor sudice ale Iranului. Ele acuză, de asemenea, Washingtonul că a renunțat la mai multe angajamente stipulate într-un memorandum de înțelegere semnat în iunie. Acestea includ introducerea rutei sudice lângă Oman, faptul că niciun fond iranian înghețat nu a fost eliberat și o înțelegere cu guvernul Libanului care permite Israelului să continue ocuparea teritoriului libanez până când Hezbollah va fi dezarmat.
După ce înțelegerea a eșuat și atacurile au reluat, liderii iranieni au dezvoltat convingerea că nu trebuie „să cedeze niciun centimetru” pe probleme cheie, în special pe Hormuz, potrivit lui Ellie Geranmayeh. Membru senior al programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), ea a declarat pentru Al Jazeera că Iranul se întreabă dacă un acord pe termen lung este posibil cu Trump, menționând că întorsăturile bruște ale președintelui american – inclusiv legarea unui acord nuclear cu Arabia Saudită de normalizarea cu Israelul – au complicat situația.
„Respingerea de către Iran a propunerii Omanului trebuie privită în contextul mai larg al convingerii tot mai răspândite în cadrul establishmentului politic și militar iranian că o altă campanie majoră de bombardamente americane este iminentă și inevitabilă”, a spus ea. Geranmayeh a subliniat că factorii de decizie din Iran și-au înăsprit poziția, inclusiv în ceea ce privește programul nuclear iranian sau eventualele inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Acțiunile militare sporite din regiune reprezintă cea mai recentă extindere îngrijorătoare a conflictului. „Teheranul a decis practic să trimită câteva focuri de avertizare timpurie despre cât de haotic ar putea deveni totul dacă SUA revin la o campanie de bombardamente în Iran, inclusiv în capitala Teheran; că, în esență, următorul ciclu va fi mult mai distructiv nu doar pentru Iran, ci pentru întreaga regiune”, a spus Geranmayeh.
Autoritățile iraniene au subliniat că Strâmtoarea Hormuz nu va reveni la accesul liber și neîngrădit pentru toți, așa cum era înainte ca SUA și Israelul să înceapă atacurile asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie. În timpul războiului, Teheranul a invocat probleme de securitate națională ca motiv pentru a nu permite trecerea neîntreruptă prin coridorul sudic, spunând că rutele aflate dincolo de supravegherea efectivă iraniană ar putea fi folosite pentru a sprijini operațiuni militare americane sau israeliene suplimentare.
Gharibabadi, de la Ministerul de Externe, a declarat la televiziunea de stat că propunerea Iranului include ca tot traficul de intrare să folosească o rută în apele iraniene, iar o parte a rutei de ieșire să fie, de asemenea, controlată de Iran. Omanul ar putea gestiona restul în cadrul acestei viziuni, dar diviziunile sau coordonatele exacte nu au fost dezvăluite. Oficialul a spus că exercitarea unor grade variate de control asupra ambelor direcții este, de asemenea, o cerință defensivă, nu o pretenție la suveranitatea Omanului. „Dacă ruta pe care am propus-o nu este acceptată, nicio altă formulă nu va fi acceptată”, a spus Gharibabadi. „Strâmtoarea va rămâne închisă și suntem pregătiți pentru o reluare a războiului”. El a citat o inițiativă franco-britanică care implică 34 de țări, menită să efectueze operațiuni de deminare în strâmtoare, și a spus că orice navă de război, echipament sau vas străin care încearcă acest lucru va fi tratat ca o „țintă legitimă”.
În ultima săptămână, Iranul a analizat și cum să abordeze primul incident legat de război din Marea Caspică, la țărmurile sale nordice, după ce armata ucraineană a lovit o navă, ucigând o persoană și rănind mai multe. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacul a vizat o navă militară de marfă care pleca din Rusia, care în 2022 a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei. Dar Iranul a spus că era o navă comercială care transporta fier, iar presa locală l-a identificat pe victimă ca fiind Nima Moradi, un tânăr de 23 de ani aflat în prima sa călătorie comercială pe mare printr-un coridor maritim considerat sigur.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a spus marți, într-o postare pe rețelele sociale, că este „asigurat” de omologul său ucrainean Andrii Sibiha că atacul a fost „neintenționat”. Dar șeful diplomației iraniene i-a spus șefului politicii externe a UE, Kaja Kallas, că Kievul trebuie să își asume responsabilitatea și să suporte consecințele. Geranmayeh, de la ECFR, a spus că la Teheran au loc dezbateri dacă atacul Ucrainei a fost o mișcare calculată pentru a deschide un nou front de conflict activ între Europa și Iran. „Nu am nicio îndoială că vor răspunde, dar cred că iranienii analizează în prezent cum să modeleze acest răspuns astfel încât să nu provoace britanicii sau germanii să se alăture viitoarelor campanii militare israeliene și americane”, a spus ea. „Cred că există o aversiune la Teheran ca războaiele din Ucraina și Iran să convergă, pentru că asta ar face soluționarea mult mai dificilă.”
De ce este important:
Această escaladare a tensiunilor dintre Iran și SUA, împreună cu implicarea altor actori regionali precum Israel, Hezbollah, Houthi și Ucraina, riscă să transforme Orientul Mijlociu într-un teatru de război extins, cu consecințe globale. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o mare parte din petrolul mondial, este un punct strategic vital; orice blocaj sau conflict ar putea destabiliza piețele energetice și economia globală. În plus, respingerea de către Iran a propunerilor diplomatice și amenințările cu reluarea războiului arată că soluțiile pașnice sunt tot mai greu de atins, iar riscul unui conflict direct între marile puteri este real. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice și pentru a susține eforturile de mediere.
