Programul de instruire, desfășurat în locații religioase, subliniază o strategie de mobilizare a populației civile, similară cu modelul „Basij” – miliția voluntară care a jucat un rol crucial în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980. De data aceasta, însă, contextul este diferit: Iranul se confruntă cu presiuni externe masive, sancțiuni economice și o posibilă escaladare militară cu Israelul sau Statele Unite. În plus, recentele atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii nucleare iraniene au amplificat sentimentul de vulnerabilitate.
Analiștii consideră că această instruire în masă are multiple scopuri. Pe de o parte, este un mesaj de descurajare adresat adversarilor: Iranul este pregătit să mobilizeze rapid o forță de apărare populară. Pe de altă parte, este o încercare de a consolida coeziunea internă și de a distrage atenția de la problemele economice și nemulțumirile sociale. „Regimul iranian folosește amenințarea externă pentru a uni populația și a justifica represiunea internă”, explică un expert în securitate regională.
Un aspect notabil este implicarea femeilor în aceste sesiuni de instruire. În Iran, femeile au fost deja active în forțele paramilitare, dar această expunere publică a pregătirii lor sugerează o schimbare de paradigmă. „Femeile sunt văzute ca parte integrantă a apărării naționale, nu doar ca suport logistic”, notează un jurnalist local. Totuși, rămâne de văzut dacă această mobilizare va fi suficientă pentru a face față unei confruntări militare moderne.
În același timp, „axa” Iranului – care include grupări precum Hezbollah, Hamas, rebelii houthi și milițiile irakiene – se confruntă cu dificultăți. Atacurile israeliene asupra liderilor Hezbollah și Hamas, precum și presiunile internaționale asupra Yemenului, au slăbit capacitatea de coordonare a Teheranului. Statele din Golf, în special Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, își reevaluează poziția, iar unele voci sugerează că ar putea sprijini o coaliție anti-iraniană în caz de război.
Instruirea civililor în moschei nu este doar o măsură defensivă, ci și un instrument de propagandă. Televiziunea de stat difuzează imagini cu bărbați și femei care învață să demonteze și să asambleze arme, să tragă la țintă și să aplice primul ajutor. Aceste imagini sunt menite să arate că Iranul este o națiune unită și pregătită să se apere. Însă criticii subliniază că această retorică ascunde o realitate sumbră: economia iraniană este în cădere liberă, iar protestele din 2022-2023 au demonstrat că o parte semnificativă a populației este nemulțumită de regim.
În plus, există riscul ca această instruire să fie folosită pentru reprimarea disidenței interne. Milițiile Basij au fost adesea implicate în reprimarea protestelor, iar acum, cu o pregătire mai avansată, ar putea deveni și mai eficiente în controlul social. „Este o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, apără țara de inamici externi, pe de altă parte, întărește capacitatea regimului de a suprima opoziția internă”, avertizează un activist pentru drepturile omului.
Pe scena internațională, reacțiile sunt mixte. Statele Unite și Israelul monitorizează îndeaproape situația, iar unii oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea că această mobilizare ar putea duce la o escaladare accidentală. „Când civilii sunt înarmați și instruiți, riscul unor incidente necontrolate crește”, a declarat un diplomat occidental.
În concluzie, programul de instruire militară a civililor iranieni reflectă o strategie complexă, care îmbină descurajarea externă cu consolidarea internă. Rămâne de văzut dacă această abordare va reuși să prevină un conflict sau, dimpotrivă, va contribui la declanșarea unuia. Cert este că Iranul se pregătește pentru cel mai rău scenariu, iar lumea privește cu atenție.
