Potrivit agenției Associated Press, un număr mare de oameni au ieșit în stradă, iar prezența forțelor de securitate era masivă, cu poliția patrulând zonele. Poliția a declarat că violența provine din „atacuri organizate” și a legat-o de grupuri politice care încearcă să obțină puterea. Este încă o criză politică pentru Somalia, o țară care se luptă cu gruparea armată al-Shabab din 2007. Somalia a organizat ultimele alegeri în 1969, după care a fost sfâșiată de un război civil de peste 30 de ani.
În mai multe cartiere din Mogadishu s-au auzit focuri de armă și explozii. Locuitorul Abdullahi Mohamed a declarat pentru AP: „Am auzit focuri de armă grele, iar oamenii fugeau din casele lor”. Fostul prim-ministru Hassan Ali Khaire, care a spus că a fost vizat de forțele de securitate, a criticat dur guvernul într-o postare pe X, acuzând că folosește „armament greu” destinat „operațiunilor de câmp de luptă convenționale”. „Aceste arme au fost încredințate statului somalez pentru a lupta împotriva Al-Shabaab, dar acum sunt întoarse împotriva propriilor lideri și cetățeni ai Somaliei, într-o campanie fără precedent de represiune politică și ucidere țintită”, a scris el. Khaire a adăugat că „infrastructura civilă nu a fost cruțată”, iar alimentarea cu electricitate a fost „întreruptă în mod deliberat”.
Civilii riscă să devină victime colaterale în conflictul dintre cele două facțiuni politice. Ahmed Ismail, un locuitor din Mogadishu, a declarat pentru Reuters: „Un obuz de mortar a căzut pe casa vecinului meu, rănind o mamă. O casă mare de lângă noi este, de asemenea, în flăcări. Mortiere și alte arme au lovit-o”. Mohamud Farah, un alt martor, a spus pentru Reuters că două vehicule blindate au fost incendiate. Nu există rapoarte oficiale despre victime. Luptele s-au domolit până la ora 9:30 (06:30 GMT) joi, potrivit AFP, pe măsură ce guvernul și opoziția au început discuții. Un analist de securitate care a cerut să rămână anonim a declarat pentru AFP că există „victime civile în unele zone”.
Uniunea Africană a cerut reținere, exprimându-și îngrijorarea profundă față de ciocnirile din zonele rezidențiale. Uniunea Europeană a făcut ecou acestui sentiment, la fel ca și ambasada SUA din Mogadishu. Fostul președinte Mohamed Abdullahi Farmaajo a rămas în funcție mai mult de un an după încheierea oficială a mandatului său în 2021, declanșând violențe și condamnări din partea comunității internaționale.
Contextul acestor evenimente este unul extrem de fragil. Somalia se confruntă de decenii cu instabilitate cronică, iar amânarea alegerilor nu face decât să adâncească fisurile politice. Președintele Mohamud, ales în 2022, a promis inițial alegeri directe, dar a fost nevoit să le amâne din cauza problemelor de securitate și a disputelor cu statele federale. Opoziția îl acuză că încearcă să-și consolideze puterea, în timp ce guvernul susține că amânarea este necesară pentru a asigura un proces electoral corect și sigur. În realitate, această criză reflectă lupta pentru putere dintre elitele politice somaleze, care de multe ori ignoră nevoile populației.
Impactul asupra civililor este devastator. Oamenii sunt prinși între două focuri: pe de o parte, amenințarea constantă a grupării al-Shabab, care controlează vaste teritorii rurale și lansează atacuri teroriste; pe de altă parte, violențele politice dintre facțiunile rivale. Mulți somalezi trăiesc deja în condiții de sărăcie extremă, iar aceste confruntări agravează criza umanitară. Potrivit ONU, peste 6 milioane de somalezi se confruntă cu foametea din cauza șocurilor climatice și a conflictelor. Acum, luptele din Mogadishu adaugă un nou strat de suferință.
Reacția comunității internaționale a fost una de îngrijorare, dar până acum nu s-au luat măsuri concrete pentru a media criza. Uniunea Africană, UE și SUA au cerut reținere și dialog, dar fără o presiune reală, este puțin probabil ca părțile să ajungă la un acord durabil. Istoria recentă a Somaliei arată că astfel de crize se pot transforma rapid în conflicte armate de amploare, mai ales dacă liderii politici continuă să prioritizeze propriile interese în detrimentul țării.
În plus, există riscul ca grupări extremiste precum al-Shabab să profite de haosul politic pentru a-și extinde influența. Deja, gruparea controlează zone întinse și lansează atacuri frecvente asupra forțelor guvernamentale și a civililor. O escaladare a violențelor politice ar putea slăbi și mai mult capacitatea statului de a lupta împotriva terorismului, ceea ce ar avea consecințe grave pentru întreaga regiune a Cornului Africii.
Pe termen lung, Somalia are nevoie de un acord politic cuprinzător care să includă toate părțile implicate și să stabilească un calendar electoral clar. Fără acest lucru, țara riscă să cadă din nou într-un ciclu de violență și instabilitate. Cetățenii somalezi merită mai mult decât lupte pentru putere între elite; merită pace, securitate și șansa de a-și construi un viitor mai bun.
