Declarația lui Mamdani vine pe fondul unei escaladări a violențelor în Fâșia Gaza și Cisiordania, unde operațiunile militare israeliene au dus la mii de victime civile și la distrugeri masive ale infrastructurii. CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu și al ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv utilizarea foametei ca armă de război și atacuri deliberate asupra populației civile. Deși Israelul nu este stat parte la Statutul de la Roma, CPI își revendică jurisdicția asupra teritoriilor palestiniene, recunoscute ca stat de către Adunarea Generală a ONU.
Mamdani, un politician de origine pakistaneză, cunoscut pentru pozițiile sale progresiste și critica la adresa politicii externe americane, a declarat în videoclip: „Benjamin Netanyahu este un criminal de război. Mandatul CPI este clar. Dar, din păcate, New York nu poate să îl aresteze. Nu avem competența legală pentru a executa un mandat internațional împotriva unui șef de stat străin aflat în vizită.” Această afirmație a fost interpretată de unii ca o încercare de a echilibra principiile justiției globale cu realitățile politice și juridice ale Statelor Unite.
Contextul este extrem de sensibil. Netanyahu se află într-un turneu diplomatic în Statele Unite, iar vizita sa la New York a fost marcată de proteste masive ale comunității palestiniene și ale organizațiilor pentru drepturile omului. În același timp, administrația Biden a respins mandatul CPI, considerându-l „nefondat” și „o încercare de a echivala Israelul cu Hamas”. Această poziție a fost criticată de experți în drept internațional, care subliniază că Statele Unite, deși nu sunt parte la CPI, au obligații morale și legale de a coopera cu justiția internațională.
Mamdani a explicat că, deși New York este un oraș-simbol al diversității și al statului de drept, nu poate acționa unilateral. „Nu putem ignora faptul că Statele Unite nu recunosc jurisdicția CPI. Dacă am încerca să îl arestăm pe Netanyahu, am intra într-un conflict constituțional cu guvernul federal”, a spus el. Această poziție a fost susținută de unii analiști, care amintesc de cazul similar al președintelui sudanez Omar al-Bashir, care a călătorit în mai multe țări fără a fi arestat, deși exista un mandat CPI împotriva sa.
Cu toate acestea, declarația lui Mamdani a fost primită cu scepticism de către activiștii pentru drepturile omului. „Este ușor să vorbești despre crime de război, dar când vine vorba de acțiuni concrete, te ascunzi în spatele unor tehnicalități legale”, a declarat Sarah Leah Whitson, directoarea executivă a organizației Democracy for the Arab World Now (DAWN). Whitson a adăugat că New York ar putea, cel puțin, să declare persona non grata pe Netanyahu sau să îi refuze accesul la facilități publice, ca formă de protest simbolic.
Pe de altă parte, susținătorii lui Netanyahu au calificat declarația lui Mamdani drept „antisemită” și „o încercare de a face politică ieftină pe seama unui aliat al Statelor Unite”. Congresmanul republican Mike Lawler a cerut demisia lui Mamdani, acuzându-l că „pune în pericol relațiile dintre SUA și Israel”. Primarul New York-ului a respins acuzațiile, afirmând că „a critica politicile unui guvern străin nu este antisemitism. Este democrație.”
Analizând situația, este clar că Mamdani se află într-o poziție dificilă. Pe de o parte, el reprezintă un oraș cu o puternică comunitate evreiască și pro-israeliană, dar și o comunitate palestiniană numeroasă și vocală. Pe de altă parte, el trebuie să respecte legile federale și să nu depășească limitele competențelor sale. Declarația sa poate fi văzută ca o încercare de a satisface ambele tabere: recunoaște gravitatea acuzațiilor împotriva lui Netanyahu, dar se ferește de acțiuni care ar putea avea consecințe juridice sau diplomatice grave.
În plus, această situație scoate la iveală o problemă mai amplă a sistemului de justiție internațională: lipsa de mecanisme eficiente de executare a mandatelor CPI. Deși CPI a emis mandate de arestare pentru mai mulți lideri mondiali, inclusiv Vladimir Putin, Omar al-Bashir și Muammar Gaddafi, puțini au fost efectiv aduși în fața justiției. Statele Unite, Rusia, China și Israelul nu sunt părți la Statutul de la Roma, ceea ce limitează drastic capacitatea CPI de a acționa.
Mamdani a încheiat declarația sa cu un apel la comunitatea internațională: „Nu putem permite ca crimele de război să rămână nepedepsite. Deși New York nu poate face mai mult acum, vom continua să susținem eforturile pentru a aduce pace și justiție în Palestina.” Rămâne de văzut dacă această poziție va avea un impact real asupra politicii americane sau dacă va rămâne doar un gest simbolic.
De ce este important:
Această declarație a primarului Mamdani evidențiază tensiunile dintre justiția internațională și suveranitatea națională, precum și limitele acțiunii locale în fața unor probleme globale. Ea reamintește că, deși CPI emite mandate, implementarea lor depinde de voința politică a statelor. În același timp, dezbaterea din jurul vizitei lui Netanyahu la New York arată cât de polarizată este societatea americană în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian. Pentru cititorii români, acest caz oferă o perspectivă asupra modului în care orașe globale precum New York navighează între principii și realități politice, un subiect relevant și pentru România, care face parte din Uniunea Europeană și are propriile relații diplomatice complexe.
