De data aceasta, însă, parada a avut o particularitate remarcabilă: pentru prima dată în aproape două decenii, pe străzile Moscovei nu au defilat tancuri, rachete sau alte echipamente grele, cu excepția tradiționalului survol al avioanelor de luptă. Oficialii ruși au explicat această schimbare bruscă de format prin „situația operațională actuală” și au precizat că s-au luat măsuri suplimentare de securitate ca răspuns la amenințarea atacurilor ucrainene. De altfel, autoritățile au impus restricții asupra accesului la internetul mobil și la serviciile de mesagerie text în capitala rusă, invocând necesitatea de a asigura siguranța publică.
Un alt element inedit al paradei din acest an a fost prezența trupelor nord-coreene, un omagiu adus Phenianului, care a trimis soldați să lupte alături de forțele ruse pentru a respinge incursiunea ucraineană în regiunea Kursk. Aceasta este prima dată când militari nord-coreeni participă la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, semn al alianței tot mai strânse dintre cele două țări.
În discursul său, Putin a lăudat trupele ruse care luptă în Ucraina, declarând că ele „se confruntă cu o forță agresivă, înarmată și sprijinită de întregul bloc NATO”. „Victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”, a spus Putin, în timp ce coloane de soldați se aliniau în Piața Roșie. „Cheia succesului este puterea noastră morală, curajul și vitejia, unitatea noastră și capacitatea de a îndura orice și de a depăși orice provocare.”
Contextul geopolitic al acestei parade a fost unul extrem de tensionat. Cu doar o zi înainte, președintele american Donald Trump anunțase că Rusia și Ucraina au acceptat cererea sa de încetare a focului pentru trei zile – de sâmbătă până luni – și un schimb de prizonieri, declarând că această pauză în lupte ar putea fi „începutul sfârșitului” războiului. Anunțul a venit după ce Rusia declarase un armistițiu unilateral pentru vineri și sâmbătă, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase o încetare a focului care trebuia să înceapă pe 6 mai, dar niciuna dintre părți nu a respectat aceste angajamente, acuzându-se reciproc de continuarea atacurilor.
Zelenski, care spusese mai devreme în cursul săptămânii că autoritățile ruse „se tem că dronele ar putea zumzăi deasupra Pieței Roșii” pe 9 mai, a reacționat la declarația lui Trump emițând un decret prin care permitea în mod ironic Rusiei să-și țină sărbătorirea Zilei Victoriei, declarând Piața Roșie temporar interzisă pentru loviturile ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins decretul lui Zelenski ca pe o „glumă prostească”. „Nu avem nevoie de permisiunea nimănui pentru a fi mândri de Ziua noastră a Victoriei”, a declarat Peskov jurnaliștilor.
Amenințările au fost reciproce. Autoritățile ruse au avertizat că, dacă Ucraina va încerca să perturbe festivitățile de sâmbătă, Rusia va efectua „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Ministerul rus al Apărării a avertizat populația civilă de acolo și angajații misiunilor diplomatice străine „să părăsească orașul prompt”. Uniunea Europeană a răspuns că diplomații săi nu vor părăsi capitala ucraineană, în ciuda amenințărilor ruse.
Putin a folosit în mod tradițional sărbătorirea Zilei Victoriei pentru a încuraja mândria națională și pentru a sublinia poziția Rusiei ca putere globală. Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în perioada 1941-1945, în ceea ce numește Marele Război Patriotic, un sacrificiu enorm care a lăsat o cicatrice adâncă în psihicul național și rămâne un punct rar de consens în istoria divizată a națiunii sub dominația comunistă. „Sărbătorim cu sentimente de mândrie și dragoste pentru țara noastră, cu înțelegerea datoriei noastre comune de a apăra interesele și viitorul Patriei noastre”, a spus Putin la paradă. „Soldații noștri au suferit pierderi colosale, au făcut un sacrificiu colosal în numele libertății și demnității popoarelor Europei, au devenit întruchiparea curajului și nobleții, a tăriei și umanității și s-au încoronat cu marea glorie a unei victorioase grandioase.”
Paradele de Ziua Victoriei din Piața Roșie au implicat o gamă largă de arme grele – de la vehicule blindate la rachete balistice intercontinentale cu focoase nucleare – în fiecare an începând cu 2008. Parade mai mici au loc în alte părți ale țării, dar de data aceasta multe dintre ele au fost, de asemenea, reduse sau chiar anulate din motive de securitate.
La festivitățile din capitala rusă au participat mai mulți lideri străini: regele Malaeziei, Sultanul Ibrahim Iskandar, președintele Laosului, Thongloun Sisoulith, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, președintele Uzbekistanului, Shavkat Mirziyoyev, și liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Premierul Slovaciei, Robert Fico, membru al Uniunii Europene, urma să se întâlnească cu Putin și să depună flori la Memorialul Mormântului Soldatului Necunoscut, chiar în afara zidurilor Kremlinului, dar a plănuit să stea departe de parada din Piața Roșie.
Această paradă a fost, fără îndoială, una dintre cele mai neobișnuite din istoria recentă a Rusiei. Absența echipamentelor grele, prezența trupelor nord-coreene și contextul încetării focului mediate de SUA au transformat evenimentul într-un spectacol al tensiunilor și al echilibrului fragil de pe frontul ucrainean. În timp ce Putin își reafirma încrederea în victorie, realitatea de pe teren arată o armată rusă care face progrese lente, dar constante de-a lungul liniei frontului de peste 1.000 de kilometri, în timp ce Ucraina lovește din ce în ce mai eficient cu atacuri cu rază lungă de acțiune asupra instalațiilor energetice, fabricilor și depozitelor militare rusești. Ucraina a dezvoltat drone capabile să atingă ținte la peste 1.000 de kilometri adâncime în Rusia, mult dincolo de capacitățile sale anterioare anului 2022.
De ce este important:
Această paradă a Zilei Victoriei din 2026 nu a fost doar o demonstrație de forță sau un ritual patriotic, ci un barometru al stării actuale a războiului din Ucraina și al relațiilor internaționale. Absența armamentului greu, prezența trupelor nord-coreene și amenințările reciproce dintre Rusia și Ucraina, chiar și în contextul unui armistițiu mediat de SUA, arată cât de fragilă este pacea și cât de departe sunt părțile de o soluție diplomatică. De asemenea, evenimentul subliniază modul în care Rusia folosește memoria istorică a Marelui Război Patriotic pentru a-și legitima acțiunile militare actuale și pentru a mobiliza sprijinul intern, într-un moment în care sancțiunile internaționale și costurile războiului încep să se resimtă tot mai puternic în societatea rusă.
