Conflictul a izbucnit din nou joia trecută, când India a anunțat că a ajuns la un acord cu China pentru reluarea pelerinajului Kailash Manasarovar, o rută spirituală importantă pentru hinduși, budiști, jainiști și adepți ai religiei Bon. Pelerinajul fusese suspendat în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. Conform planului, 500 de pelerini hinduși vor traversa statul indian Uttarakhand pentru a intra în China prin Pasul Lipulekh, în timp ce alții vor folosi o rută separată prin statul Sikkim, din nord-estul Indiei.
Nepalul consideră că teritoriile Limpiadhura, Lipulekh și Kalapani fac parte integrantă din țara sa, o poziție pe care guvernul de la Kathmandu o menține „clară și fermă”, după cum a subliniat ministerul în nota de protest. „Aceste teritorii sunt inalienabile și fac parte din Nepal conform tratatelor istorice și a hărților oficiale”, se arată în comunicat.
Reacția Indiei nu s-a lăsat așteptată. Ministerul de Externe indian a răspuns afirmând că Pasul Lipulekh este folosit pentru pelerinajul Kailash Manasarovar încă din 1954, iar această practică nu reprezintă o noutate. „India a susținut în mod constant că astfel de revendicări nu sunt nici justificate, nici bazate pe fapte istorice și dovezi. Această extindere artificială unilaterală a revendicărilor teritoriale este insuportabilă”, a declarat un purtător de cuvânt.
Disputa de frontieră dintre Nepal și India are rădăcini adânci în istoria colonială. Tratatul de la Sugauli din 1816, semnat între Regatul Nepalului și Compania Britanică a Indiilor de Est, a stabilit granița de vest a Nepalului de-a lungul râului Kali. Cu toate acestea, interpretarea exactă a tratatului a fost întotdeauna controversată. Nepalul susține că râul Kali izvorăște din zona Limpiadhura, ceea ce înseamnă că teritoriile la est de acest punct, inclusiv Lipulekh și Kalapani, îi aparțin. India, pe de altă parte, consideră că izvorul râului este în Kalapani, ceea ce plasează aceste teritorii de partea indiană.
Tensiunile s-au intensificat în 2019, când India a publicat o hartă politică actualizată care includea zonele disputate ca parte a statului Uttarakhand. Nepalul a reacționat ferm, adoptând o nouă hartă națională care includea aceste teritorii și modificând chiar Constituția pentru a oficializa revendicările. În 2020, relațiile bilaterale au atins un punct critic, iar Nepalul a interzis posturile private de televiziune indiene pentru ceea ce a numit „propagandă falsă”.
Reluarea pelerinajului prin Lipulekh este văzută de analiști ca o mișcare care complică și mai mult relațiile deja fragile dintre cele două țări. Deși India și China au convenit asupra acestui traseu, Nepalul se simte exclus și ignorat. „Este o încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Nepalului”, a declarat un oficial de la Kathmandu, sub protecția anonimatului.
Pe de altă parte, India încearcă să minimizeze impactul, subliniind că pelerinajul este o tradiție veche și că nu există intenția de a modifica statutul teritoriului. „Nu este o dezvoltare nouă. Pelerinajul a avut loc în fiecare an, cu excepția perioadei pandemice”, a insistat purtătorul de cuvânt indian.
Contextul geopolitic regional adaugă o altă dimensiune acestei dispute. Atât India, cât și China încearcă să-și consolideze influența în Asia de Sud, iar Nepalul se află prins între cele două puteri. În timp ce India este un partener tradițional apropiat, China a investit masiv în Nepal prin inițiativa „Belt and Road”, câștigând teren în ultimii ani. Disputa de frontieră cu India ar putea împinge Nepalul și mai mult spre Beijing, ceea ce ar fi un scenariu nedorit pentru New Delhi.
Pentru cetățenii din zonele de frontieră, această dispută nu este doar o chestiune de hărți și tratate, ci una care le afectează viața de zi cu zi. Comunitățile locale din Kalapani și Lipulekh se confruntă cu incertitudini legate de accesul la resurse, pășuni și rute comerciale. De asemenea, pelerinajul religios, deși important pentru credincioși, devine un instrument politic în mâinile guvernelor.
În ciuda protestelor oficiale, nu există semne că India ar fi dispusă să renegocieze granița. New Delhi consideră că problema este închisă și că orice discuție ar fi inutilă. Nepalul, la rândul său, amenință cu escaladarea, inclusiv cu retragerea ambasadorului sau cu sesizarea unor foruri internaționale.
Rămâne de văzut cum va evolua această criză. Deocamdată, ambele părți par hotărâte să-și mențină pozițiile, iar Pasul Lipulekh rămâne un simbol al tensiunilor nerezolvate dintre două țări care împart nu doar o frontieră, ci și o istorie și o cultură comune.
