„Pe măsură ce dezvoltarea centrelor de date amenință să majoreze facturile la utilități, să epuizeze resursele noastre naturale și să creeze incertitudine pentru newyorkezi, este responsabilitatea mea să iau măsuri și să conduc”, a declarat Hochul într-un comunicat oficial. În perioada de pauză, statul nu va mai emite noi permise discreționare pentru proiecte mari de centre de date, definite ca acelea care consumă 50 de megawați sau mai mult. Moratoriul are scopul de a oferi timp autorităților să evalueze cererea de electricitate și impactul asupra comunităților locale.
O componentă esențială a ordinului executiv este transferul costurilor asociate operațiunilor centrelor de date de la publicul larg către dezvoltatori. Astfel, companiile care doresc să construiască astfel de facilități vor fi obligate să plătească mai mult pentru energia pe care o consumă, să contribuie la modernizarea rețelei electrice a statului, să își asigure propria sursă de energie și să investească în energie curată pentru a-și alimenta operațiunile. De asemenea, guvernatoarea a anunțat că statul intenționează să elimine scutirile de taxe pe vânzări pentru centrele de date.
Construcția centrelor de date a devenit un subiect politic sensibil în întreaga Americă, iar New York nu face excepție. Statul găzduiește în prezent 148 de centre de date operaționale, ceea ce îl plasează pe locul șase la nivel național în ceea ce privește concentrarea acestora. Progresiștii din legislativul statului au cerut de mult timp un moratoriu, inclusiv senatoarea Kristen Gonzalez, care a inițiat luna trecută un proiect de lege în acest sens. Hochul, care candidează pentru realegere în noiembrie, se confruntă cu un contracandidat republican, Bruce Blakeman, care se opune interzicerii construcției de centre de date. Cu toate acestea, sondajele recente o arată pe Hochul cu un avans de 20 de puncte, iar opoziția față de centrele de date pare să fie o poziție populară printre alegători.
Un sondaj Reuters/Ipsos din iunie a relevat că doar 14% dintre americani s-ar simți confortabil cu un centru de date construit în apropierea lor, în timp ce un sondaj Gallup din mai a arătat că 71% dintre americani se opun construcției de centre de date în comunitățile lor locale, dintre care 48% se opun cu fermitate. Moratorii au fost propuse în cel puțin 12 state americane, inclusiv Vermont, Michigan și Virginia. Legislativul statului Maine a adoptat o măsură similară, dar guvernatoarea Janet Mills a respins-o prin veto în aprilie.
Construcția centrelor de date a devenit o temă centrală în unele alegeri primare. În Utah, de exemplu, în ciuda opoziției locale, construcția unui centru de date susținut de Kevin O’Leary a continuat. Președintele Senatului statului Utah, J. Stuart Adams, care a sprijinit proiectul, a fost învins în alegerile primare din iunie. Printre motivele care stârnesc opoziția față de centrele de date se numără impactul asupra sănătății și disparitățile rasiale care le însoțesc adesea.
Potrivit unei analize recente a agenției Reuters, proiectul xAI Colossus 2 al lui Elon Musk, un centru de date din Tennessee, a instalat 59 de turbine cu gaz natural fără a obține permisele federale pentru aer curat. Această dezvoltare ar depăși pragul necesar pentru obținerea unui permis, iar analiza arată că ar afecta în mod disproporționat comunitățile predominant de culoare din apropiere, care au deja rate mai mari de boli respiratorii decât populația generală. La nivel global, se estimează că centrele de date vor contribui la 600.000 de cazuri de simptome legate de astm până la sfârșitul deceniului, potrivit unui studiu din 2024 publicat de Universitatea California-Riverside.
De ce este important:
Decizia New York-ului de a impune un moratoriu asupra marilor centre de date marchează un punct de cotitură în reglementarea industriei tehnologice. Pe măsură ce cererea de putere de calcul explodează, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale și a cloud computing-ului, centrele de date devin din ce în ce mai mari și mai consumatoare de resurse. Această măsură ar putea crea un precedent pentru alte state și țări, forțând companiile să își asume costurile reale ale operațiunilor lor, inclusiv impactul asupra mediului și asupra comunităților locale. În plus, subliniază tensiunea dintre progresul tehnologic și sustenabilitate, o dezbatere care va deveni tot mai acută în următorii ani.
