Sancțiunile vizează Grupo de Administracion Empresarial SA (GAESA), un conglomerat controlat de armata cubaneză, cu ramificații în aproape toate sectoarele economiei. De asemenea, au fost sancționați Ania Guillermina Lastres Morera, președinta executivă a GAESA, și Moa Nickel SA (MNSA), o societate mixtă între compania canadiană Sherritt International Corp și întreprinderea de stat cubaneză de nichel. Sherritt a anunțat joi, pe site-ul său, că își suspendă participarea directă la activitățile din Cuba ca urmare a sancțiunilor.
Într-o declarație pe X, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că sancțiunile „demonstrează că administrația Trump nu va sta cu mâinile în sân în timp ce regimul comunist cubanez amenință securitatea noastră națională în emisfera noastră”. „Vom continua să acționăm până când regimul va face toate reformele politice și economice necesare”, a adăugat el.
Guvernul Cubei nu a răspuns imediat la acest ultim val de sancțiuni, dar a condamnat un pachet anterior anunțat săptămâna aceasta, numindu-le „măsuri coercitive unilaterale” și „pedeapsă colectivă împotriva poporului cubanez”. Administrația Trump a intensificat presiunile asupra guvernului comunist cubanez după răpirea liderului venezuelean Nicolás Maduro, la 3 ianuarie. De atunci, Washingtonul a blocat livrările de petrol venezuelean către Cuba, considerate mult timp o linie de salvare pentru insulă.
Trump a emis, de asemenea, un ordin executiv care creează o cale pentru sancționarea oricărei țări care livrează combustibil Cubei, impunând efectiv o blocadă. Președintele american a amenințat în repetate rânduri cu acțiuni militare pentru a răsturna guvernul de la Havana. Joi, trei raportori speciali ai ONU au condamnat ceea ce au numit „blocada ilegală”, care, spun ei, „nu doar că perturbă viața de zi cu zi, dar subminează și exercitarea unei game largi de drepturi ale omului”.
Experții au definit „foametea energetică” drept „o stare în care lipsa de combustibil paralizează funcționarea serviciilor esențiale necesare pentru o viață demnă”. În total, doar un petrolier rusesc a ajuns în Cuba în ultimele luni, agravând o criză energetică deja cauzată de stagnarea economică. Raportorii au semnalat că lipsa de combustibil împiedică oamenii să ajungă la spitale și copiii să meargă la școală, iar sistemul de sănătate se confruntă cu o întârziere de peste 96.000 de operații, inclusiv 11.000 pentru copii. „Foametea energetică ca instrument coercitiv este incompatibilă cu normele internaționale privind drepturile omului”, au spus ei.
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece evidențiază modul în care sancțiunile economice pot fi folosite ca armă geopolitică, afectând direct populația civilă. Blocada energetică impusă Cubei nu este doar o problemă diplomatică între SUA și un regim comunist, ci o criză umanitară care lovește în drepturile fundamentale ale cubanezilor: accesul la sănătate, educație și o viață demnă. În plus, această situație reflectă tensiunile tot mai mari din America Latină, unde SUA încearcă să-și reafirme influența, iar Cuba rămâne un simbol al rezistenței. Pentru cititorii români, este o lecție despre cum politica externă a marilor puteri poate avea consecințe devastatoare asupra unor națiuni mici, iar solidaritatea internațională și respectarea drepturilor omului trebuie să fie prioritare.
