În fața a zeci de mii de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj puternic și actual de pace, respingând cu tărie orice încercare de a invoca divinitatea drept justificare pentru conflictele armate. Cu ocazia liturghiei solemne de Duminica Floriilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, Suveranul Pontif a abordat una dintre cele mai delicate și dureroase probleme ale lumii contemporane: instrumentalizarea religiei în scopuri belice.
Slujba, celebrată în atmosfera tradițională a Săptămânii Patimilor, a reprezentat un moment de reflexie profundă asupra stării de fapt a omenirii, sfâșiată de conflicte care par să nu mai cunoască sfârșit. În contextul geopolitic extrem de tensionat, cu războiul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, intrând în a doua lună de desfășurare, și cu campania militară a Rusiei în Ucraina continuând să provoace suferințe inimaginabile, Papa a ales să își concentreze omilia pe natura fundamentală a lui Dumnezeu ca „rege al păcii”.
„Frați și surori, acesta este Dumnezeul nostru: Iisus, Regele Păcii, care respinge războiul și pe care nimeni nu îl poate folosi pentru a justifica războiul”, a declarat Leon al XIV-lea, într-o intervenție care a răsunat cu putere în inima Vaticanului. El a continuat cu o afirmație și mai directă, care contrazice retorica liderilor politici și militari din întreaga lume: „El nu ascultă rugăciunile celor care poartă război, ci le respinge”. Aceste cuvinte subliniază o poziție teologică clară: divinitatea nu poate fi aliată cu distrugerea și moartea, iar invocarea numelui său în sprijinul armelor reprezintă o blasfemie.
Contextul acestor declarații este extrem de important pentru înțelegerea gravității mesajului papal. Liderii de pe toate părțile conflictului din Orientul Mijlociu au folosit retorica religioasă pentru a-și legitima acțiunile. Funcționarii americani, în special secretarul apărării, au invocat credința creștină pentru a prezenta războiul drept o luptă a unei națiuni creștine împotriva dușmanilor săi, o abordare pe care Vaticanul o consideră fundamental greșită. În mod similar, Biserica Ortodoxă Rusă a justificat invazia Ucrainei ca pe un „război sfânt” împotriva unei lumi occidentale considerate decăzute, creând o breșă adâncă între discursul religios și valorile universale ale păcii.
O atenție deosebită a fost acordată de Papă creștinilor din Orientul Mijlociu, a căror existență este amenințată de atrocitățile conflictului actual. Într-o binecuvântare specială rostită la finalul liturghiei, Leon al XIV-lea și-a exprimat solidaritatea profundă cu acești credincioși care „suferă consecințele unui conflict atroce. În multe cazuri, ei nu pot trăi pe deplin riturile acestor zile sfinte”. Această mențiune nu este doar una simbolică, ci reflectă o realitate tragică pe teren. Patriarhia Latină a anunțat chiar duminică dimineață că poliția din Ierusalim a împiedicat conducerea de vârf a Bisericii Catolice să intre în Biserica Sfântului Mormânt. Este pentru prima dată după secole când liderii bisericii sunt împiedicați să celebreze Duminica Floriilor în locul în care creștinii cred că Iisus a fost răstignit, un semn îngrijorător al restricțiilor tot mai mari impuse comunităților creștine din zonă.
Papa a subliniat că, în timpul Săptămânii Patimilor, creștinii nu pot uita câți oameni din întreaga lume suferă așa cum a suferit Hristos. „Încercările lor fac apel la conștiința tuturor. Să ne ridicăm rugăciunile către Prințul Păcii pentru ca el să sprijine oamenii răniți de război și să deschidă căi concrete de reconciliere și pace”, a îndemnat Suveranul Pontif.
Această Săptămână Patimă are o semnificație specială și sub aspect instituțional. Anul trecut, când Săptămâna Patimilor se deschidea, Papa Francisc era încă în convalescență la Vatican, după o spitalizare de cinci săptămâni cauzată de o pneumonie dublă. Deși delegase celebrările liturgice altora, el a făcut un efort suprem în Duminica Paștelui pentru a-i saluta pe credincioși. În mod emoționant, aceasta a devenit ultima sa apariție publică în papamobil, în jurul pieței Sfântul Petru. Francisc a murit a doua zi, în Lunea Paștelui, în urma unui accident vascular cerebral.
Leon al XIV-lea, primul papă născut în Statele Unite din istorie, pare să marcheze o revenire la anumite tradiții, păstrând totuși esența mesajului creștin. El a revenit la tradiția spălării picioarelor de Joia Mare, ceremonie care comemorează Cina cea de Taină. În timpul pontificatului său de 12 ani, Francisc celebrase acest ritual în închisori și centre de refugiați, spălând picioarele celor de pe marginile societății, un gest de umilință și servire care a stârnit atât laude, cât și critici din partea conservatorilor. Leon a ales să readucă ceremonia în bazilica Sfântul Ioan Lateran, locul tradițional pentru acest ritual papal.
Agenda Săptămânii Patimilor continuă vineri cu procesiunea de Vinerea Mare la Colosseum din Roma, comemorând Patimile și răstignirea lui Hristos, urmată sâmbătă de Vigilia Paștelui, când Papa va boteza noi catolici, și duminică de celebrarea învierii.
Papa Leon al XIV-lea condamnă războiul în mesajul de Duminica Floriilor: „Dumnezeu nu poate fi folosit pentru a justifica violența”
