Pape, cunoscut pentru lucrările sale despre strategia militară și securitatea internațională, subliniază că administrația americană, sub președintele Donald Trump, a fost forțată să accepte un acord care nu reflectă victoria promisă, ci mai degrabă o retragere strategică. „Trump a construit o imagine de invincibilitate, dar realitatea din teren arată altceva. Iranul a demonstrat că poate rezista și chiar contraataca eficient, iar SUA nu au reușit să-și impună voința”, explică Pape.
Analistul compară situația din Iran cu cea din Ucraina, unde dronele au devenit un instrument decisiv. „La fel ca Iranul, Ucraina folosește cu abilitate dronele în avantajul său. Rusia ar trebui să încheie un acord cât mai curând, pentru că situația va deveni din ce în ce mai rea”, avertizează Pape. El sugerează că ambele conflicte arată limitele puterii militare convenționale în fața tehnologiilor asimetrice și a voinței de rezistență.
Contextul acestui acord este complex. După luni de escaladare, inclusiv atacuri aeriene masive și amenințări nucleare, SUA și Iranul au ajuns la o înțelegere care, potrivit lui Pape, „salvează aparențele, dar nu schimbă realitatea strategică”. Israelul, principalul aliat regional al Americii, iese slăbit din acest conflict, fiind nevoit să accepte o vecinătate nucleară iraniană și să-și regândească întreaga strategie de apărare.
„Israelul devine o Spartă nucleară – izolat, puternic armat, dar fără aliați reali în regiune. Va trebui să se bazeze exclusiv pe propria forță, ceea ce înseamnă mai multe cheltuieli militare, mai multe restricții interne și o societate tot mai militarizată”, detaliază Pape. El adaugă că aceasta este o înfrângere strategică pentru SUA, care au pierdut influența în Orientul Mijlociu și credibilitatea în fața aliaților.
În ceea ce privește Ucraina, Pape consideră că lecțiile sunt similare. „Rusia a subestimat capacitatea Ucrainei de a se adapta și de a folosi tehnologia modernă. Dacă Moscova nu va negocia acum, riscă să piardă și mai mult teren”, afirmă el. Analistul subliniază că dronele au schimbat regulile jocului, permițând forțelor mai mici să provoace pagube semnificative unor armate mult mai mari.
Reacțiile internaționale la acordul cu Iranul sunt împărțite. Europa, deși ușurată de evitarea unui război total, critică lipsa de transparență și termenii vagi. Rusia și China, pe de altă parte, văd în acest acord o confirmare a declinului hegemoniei americane. „Pentru Moscova și Beijing, acesta este un semnal că SUA nu mai pot dicta termenii în nicio regiune a lumii”, comentează Pape.
În plan intern, Trump se confruntă cu critici dure din partea propriului partid. Republicanii neoconservatori consideră acordul o trădare, în timp ce aripa populistă vede în el o necesitate pentru a evita un conflict prelungit. „Trump a promis „America First”, dar acum trebuie să explice de ce America a ieșit pe ultimul loc din acest război”, ironizează Pape.
Analistul mai atrage atenția asupra riscului de proliferare nucleară. „Iranul, chiar și sub acord, va rămâne la un pas de bomba atomică. Arabia Saudită, Turcia și chiar Egiptul ar putea urma exemplul, declanșând o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu”, avertizează el. SUA, prinse între retorică și realitate, nu mai au pârghiile de a preveni acest scenariu.
În concluzie, Robert Pape oferă o imagine sumbră a poziției americane post-Iran. „America nu mai este puterea incontestabilă de acum 20 de ani. Războiul din Iran a arătat că limitele puterii sunt reale, iar încercările de a „scape cu fața curată” nu vor ascunde eșecul strategic”, încheie el.
