Proiectul de lege va fi acum trimis unei comisii parlamentare, urmând să treacă prin încă trei lecturi în plen. Dacă va primi aprobarea finală – un proces care ar putea dura câteva săptămâni – atunci vor fi convocate alegeri în termen de 90 de zile. În mod normal, scrutinul era programat pentru sfârșitul sesiunii legislative, pe 27 octombrie, dar actuala criză accelerează calendarul.
De ce se destramă coaliția?
Principalul motiv al tensiunilor îl reprezintă nemulțumirea partidelor ultra-ortodoxe, care îl acuză pe Netanyahu că nu și-a respectat promisiunea de a adopta o lege care să scutească tinerii din comunitatea lor de serviciul militar obligatoriu. Această chestiune este una extrem de sensibilă în societatea israeliană, unde majoritatea evreilor laici consideră că scutirile pentru ultra-ortodocși sunt inechitabile. În schimb, liderii religioși susțin că studiul Torei este la fel de important ca și apărarea țării.
Netanyahu, aflat la al șaselea mandat și cel mai longeviv premier din istoria Israelului, conduce cel mai de dreapta guvern pe care l-a avut vreodată țara. Însă această coaliție, formată din partide naționaliste, religioase și de extremă dreapta, a fost dintotdeauna fragilă. Acum, ultra-ortodocșii amenință să părăsească guvernul dacă nu obțin legea dorită, ceea ce ar lăsa coaliția fără majoritate.
Opoziția își freacă mâinile
Simțind miros de sânge, partidele de opoziție au anunțat încă de la începutul lunii că vor introduce propriile proiecte de dizolvare a Knessetului. Miercuri, președintele coaliției, Ofir Katz, a declarat cu amărăciune: „Această coaliție și-a încheiat zilele”. El a adăugat că „aceasta este singura opoziție care a făcut coaliția să crească” și a enumerat realizările: nouă bugete și 520 de legi adoptate în actualul mandat.
Liderul partidului de stânga Democrații, Yair Golan, a scris pe X: „Acestea sunt alegerile din 7 octombrie, alegerile în care publicul israelian va trimite acasă guvernul neglijenței care ne-a adus cea mai mare catastrofă din istoria statului”. Referirea este la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis peste 1.200 de israelieni și a declanșat războiul genocid al Israelului în Gaza.
Contextul exploziv: război și corupție
Votul pentru dizolvarea parlamentului are loc într-un moment extrem de tensionat pentru Israel. Țara este angajată în războaie pe mai multe fronturi: în Gaza, împotriva Hamas; în Liban, împotriva Hezbollah; și confruntări directe cu Iranul. Mulți israelieni îl învinovățesc pe Netanyahu pentru eșecul de securitate care a permis atacul din 7 octombrie. De atunci, Israelul a ucis peste 37.000 de palestinieni în Gaza, potrivit autorităților locale, iar comunitatea internațională acuză statul evreu de genocid.
Pe lângă presiunile politice și militare, Netanyahu se confruntă și cu un proces de corupție de lungă durată. Președintele Isaac Herzog mediază discuții pentru o înțelegere prin care premierul, în vârstă de 76 de ani, ar putea să se retragă complet din politică. O astfel de înțelegere ar putea pune capăt carierei sale, dar ar necesita și acceptul partidelor din coaliție.
Ce urmează?
Proiectul de lege va intra acum în comisia parlamentară, unde se va stabili data exactă a alegerilor. Apoi, va reveni în plen pentru votul final. Dacă totul decurge conform planului, israelienii s-ar putea duce la urne în toamna acestui an, cu mult înainte de termen.
În acest peisaj fracturat, rămâne de văzut dacă Netanyahu va reuși să supraviețuiască politic sau dacă aceasta este, într-adevăr, sfârșitul drumului său. Cert este că Israelul se află într-un punct de cotitură, iar alegerile anticipate vor fi un test major pentru societatea israeliană, divizată între taberele laice și religioase, între susținătorii războiului și cei care cer pace, între cei care îl venerează pe Netanyahu și cei care îl consideră responsabil pentru cel mai mare dezastru din istoria țării.
De ce este important:
Această criză politică nu este doar o simplă dispută parlamentară. Ea are potențialul de a schimba radical direcția Israelului într-un moment în care țara este implicată în conflicte armate majore și se confruntă cu izolare internațională. Dizolvarea Knessetului și convocarea de alegeri anticipate ar putea duce la o schimbare de guvern, ceea ce ar influența atât politica internă (mai ales în privința serviciului militar pentru ultra-ortodocși), cât și politica externă (inclusiv relațiile cu Statele Unite și cu statele arabe). De asemenea, soarta premierului Netanyahu – fie că va fi reales, fie că va fi înlocuit – va avea consecințe directe asupra procesului de pace, a războiului din Gaza și a viitorului democrației israeliene. Pentru întreaga regiune, instabilitatea politică din Israel este un factor de risc suplimentar într-un peisaj deja exploziv.
