Knessetul israelian se dizolvă înaintea alegerilor din octombrie 2026, primele după un mandat complet din 1988. Contextul este marcat de războaiele din Gaza, Liban și Iran, de acuzații de genocid și de o criză politică internă. Sondajele arată o cursă strânsă între Netanyahu și fostul șef de stat major Gadi Eizenkot, cu opoziția fragmentată și fără o alternativă clară la politicile de război.
Parlamentul Israelului s-a dizolvat, declanșând alegeri pe 27 octombrie, un referendum asupra premierului Netanyahu și războaielor sale din Gaza, Liban și Iran. Coaliția sa naționalistă a adoptat legi controversate, dar sondajele arată că este în urma opoziției conduse de fostul general Gadi Eisenkot.
Președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, a vizitat Israelul, deschizând o ambasadă și vizitând Knessetul, la câteva luni după ce Israel a recunoscut Somalilandul ca stat independent.
Reprezentanți creștini din mai multe țări s-au reunit la Knesset, în cadrul evenimentului Jerusalem Prayer Breakfast, și au rostit rugăciuni de pocăință pentru eșecul națiunilor lor de a susține Israelul și de a combate antisemitismul. Gestul, încărcat de simbolism politic, stârnește controverse: pentru unii este o mărturisire sinceră, pentru alții o formă de spălare a imaginii Israelului în contextul criticilor internaționale privind situația din Gaza.
Parlamentul israelian a votat în favoarea unui proiect de lege care ar duce la alegeri anticipate, pe fondul presiunilor asupra premierului Netanyahu din partea partidelor ultra-ortodoxe și a opoziției. Criza politică survine în timp ce Israelul este angajat în războaie multiple și se confruntă cu un proces de corupție.
Guvernul israelian este pe punctul de a se prăbuși din cauza disputei privind recrutarea ultra-ortodocșilor, o criză care amenință stabilitatea coaliției și capacitatea armatei de a face față războaielor multiple. Partidele ultra-ortodoxe și-au retras sprijinul, iar alegerile anticipate par iminente.
Parlamentul israelian a aprobat înființarea unui tribunal special care poate aplica pedeapsa cu moartea pentru palestinienii acuzați de participarea la atacul Hamas din octombrie 2023. Legea, votată în unanimitate de 93 de parlamentari, stârnește controverse privind dreptul la un proces echitabil și riscul de a transforma procesele în spectacole mediatice.
Jonathan Pollard, fost analist american condamnat pentru spionaj în favoarea Israelului, candidează la alegerile parlamentare israeliene. Decizia sa stârnește controverse și readuce în discuție relațiile delicate dintre SUA și Israel.
Jonathan Pollard, fost analist american condamnat pentru spionaj în favoarea Israelului, candidează pentru Knesset pe lista partidului Yisrael Beiteinu. Anunțul său reaprinde controversele legate de spionajul din anii '80 și ar putea tensiona relațiile Israel-SUA.
Zeci de activiști și familii ale prizonierilor palestinieni au protestat în Ramallah împotriva legii israeliene care permite pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale, în contextul intensificării tensiunilor din Teritoriile Palestiniene Ocupate.
Parlamentul israelian a adoptat o lege controversată privind pedeapsa cu moartea pentru palestinienii acuzați de uciderea cetățenilor israelieni, stârnind reacții internaționale puternice și ridicând întrebări grave despre respectarea drepturilor omului.
Organizații pentru drepturile omului și lideri palestinieni au denunțat adoptarea de către Israel a legii pedepsei cu moartea pentru palestinienii din Cisiordania, catalogând-o drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o manifestare a discriminării sistemice. Reacții internaționale puternice din partea ONU, Amnesty International și mai multor state europene.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.