Președintele Miguel Diaz-Canel, vorbind în fața Comitetului Central al partidului într-o transmisie difuzată joi, a recunoscut că situația economică gravă a Cubei nu poate fi atribuită exclusiv presiunii externe. Timp de decenii, Statele Unite au impus un embargo comercial asupra Cubei, slăbindu-i economia. De la începutul anului, presiunea americană a crescut, administrația Trump blocând livrările de combustibil către insulă. Cu toate acestea, Diaz-Canel a subliniat că o parte din dificultățile economice actuale se datorează factorilor interni, menționând „obstacole care nu vin din exterior, nici din blocaj”. El a făcut referire la „încetineală, birocrație și norme care împiedică pe cei care doresc să producă”, precum și la „decizii pe care le-am amânat”.
Uniunea Europeană a intensificat și ea presiunea asupra Cubei, adoptând o rezoluție care solicită sancțiuni împotriva lui Diaz-Canel și a conducerii Grupo de Administracion Empresarial SA, un conglomerat de afaceri operat de armata cubaneză. Rezoluția UE condamnă ceea ce descrie drept „represiunea sistematică” a guvernului cubanez, cerând „schimbări economice și politice profunde”.
În discursul său, Diaz-Canel a sugerat că vor exista probabil opoziții din partea durilor din Partidul Comunist, care guvernează oficial Cuba din 1965. Unele dintre reforme, a spus el, „nu vor avea un consens absolut, dar nu pot fi amânate”. Fostul lider cubanez Raul Castro, care a fost pus sub acuzare de SUA în mai, a sprijinit și el planul.
Oficialii administrației Trump, în special secretarul de stat Marco Rubio, au spus în repetate rânduri că reformele economice ar putea atenua presiunea Washingtonului asupra insulei. Cu toate acestea, SUA nu au răspuns imediat la ultimele mișcări. Între timp, vicepreședintele american JD Vance a fost întrebat joi dacă administrația Trump își va îndrepta acum atenția către Cuba, după ce a ajuns la un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului din Iran. Trump a sugerat în repetate rânduri atacuri militare și ceea ce a descris drept o „preluare prietenoasă” a Cubei. „Vorbim de fapt cu guvernul cubanez chiar acum despre cum ar putea să-și schimbe modul de a face lucrurile pentru a schimba asta”, a spus Vance. „Dacă iau decizii inteligente, vom avea o relație mult mai bună cu această insulă.”
Această deschidere economică reprezintă o schimbare majoră pentru Cuba, o țară care a rezistat mult timp reformelor de piață. Deși rămâne de văzut cât de departe vor merge aceste măsuri și dacă vor fi suficiente pentru a scoate economia din criză, semnalul este clar: chiar și un regim comunist poate fi forțat de realități economice să adopte politici capitaliste. Impactul asupra populației cubaneze, care suferă de ani de zile din cauza penuriei și a inflației, ar putea fi semnificativ, dar există riscul ca reformele să fie blocate de birocrație sau de opoziția internă.
De ce este important:
Această decizie a Partidului Comunist din Cuba marchează o abatere semnificativă de la dogmele economice tradiționale ale regimului, într-un moment în care insula se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii. Permiterea băncilor private, a investițiilor străine și a privatizării întreprinderilor de stat ar putea transforma fundamental economia cubaneză, oferind o șansă de redresare. În același timp, reacția SUA și a UE va fi crucială: dacă Washingtonul va răspunde pozitiv, sancțiunile ar putea fi atenuate, deschizând calea pentru o normalizare a relațiilor. Pentru cubanezii de rând, aceste reforme ar putea însemna mai multă libertate economică și acces la bunuri și servicii, dar succesul lor depinde de implementarea efectivă și de voința politică de a depăși rezistența internă.
