Planul, dezvăluit de Ministerul Educației din Mauritania, vizează închiderea a peste 1.200 de școli primare private, care reprezintă aproximativ 40% din totalul unităților de învățământ primar din țară. Potrivit oficialilor, aceste școli funcționează adesea fără autorizație, au standarde scăzute și percep taxe care împovărează familiile sărace. În schimb, guvernul promite să construiască noi școli publice și să angajeze profesori suplimentari pentru a absorbi cei aproximativ 300.000 de elevi afectați.
„Vrem ca toți copiii mauritanieni să aibă acces la o educație de calitate, indiferent de veniturile părinților”, a declarat ministrul educației, Mohamed Lemine Ould Nany, într-un interviu acordat Al Jazeera. „Școlile private au creat un sistem cu două viteze, unde cei bogați primesc o educație mai bună, iar cei săraci rămân în urmă. Este timpul să corectăm această nedreptate.”
Cu toate acestea, planul a stârnit un val de critici din partea proprietarilor de școli private, a profesorilor și a unor părinți. Ei susțin că guvernul nu are capacitatea de a gestiona un sistem public atât de mare și că închiderea școlilor private va duce la supraaglomerare, la scăderea calității și la pierderea locurilor de muncă. „Nu suntem împotriva educației publice, dar guvernul nu poate oferi aceleași standarde ca noi”, spune Fatima Mint Ahmed, directoarea unei școli private din capitala Nouakchott. „Avem clase mai mici, profesori mai bine pregătiți și programe adaptate nevoilor copiilor. Dacă ne închide, elevii noștri vor suferi.”
Mauritania se confruntă de mult timp cu probleme în sistemul educațional. Potrivit datelor Băncii Mondiale, doar 45% dintre copiii mauritanieni termină școala primară, iar țara se situează pe ultimele locuri în clasamentele internaționale privind alfabetizarea și competențele matematice. Inegalitățile sunt profunde: în zonele rurale, unde trăiește majoritatea populației, școlile sunt adesea lipsite de resurse, iar profesorii sunt slab plătiți. În orașe, școlile private au înflorit, oferind o alternativă pentru familiile care își permit taxele, dar creând un decalaj tot mai mare între bogați și săraci.
Guvernul susține că planul său face parte dintr-o reformă mai amplă a educației, finanțată parțial de parteneri internaționali precum Banca Mondială și UNICEF. Oficialii promit că școlile publice vor fi modernizate, iar profesorii vor primi salarii mai mari și formare continuă. De asemenea, se angajează să ofere transport școlar gratuit și mese calde pentru elevii din familii defavorizate.
Criticii, însă, rămân sceptici. Ei subliniază că guvernul nu a prezentat un plan detaliat pentru tranziție și că multe școli publice sunt deja supraaglomerate, cu peste 60 de elevi într-o clasă. „Este o idee bună în teorie, dar în practică va fi un dezastru”, avertizează Sidi Mohamed Ould Cheikh, președintele Asociației Școlilor Private din Mauritania. „Guvernul nu are infrastructura, nici personalul, nici banii pentru a face față acestui val de elevi. În loc să închidă școlile private, ar trebui să le reglementeze mai bine și să colaboreze cu noi pentru a îmbunătăți sistemul.”
Părinții sunt, de asemenea, împărțiți. Unii salută ideea de educație gratuită, în timp ce alții se tem că copiii lor vor pierde accesul la o educație de calitate. „Am făcut sacrificii pentru a-mi trimite fiul la o școală privată, pentru că școala publică din cartierul nostru este într-o stare jalnică”, spune Aisha Bint Mohamed, mamă a doi copii. „Dacă îl mută acolo, nu știu ce va face. Poate că va renunța la școală.”
Planul guvernului a atras și atenția organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează că închiderea școlilor private ar putea încălca dreptul la educație al copiilor, așa cum este garantat de constituția mauritaniană și de tratatele internaționale. „Statul are obligația de a asigura educație pentru toți, dar nu poate face acest lucru prin eliminarea opțiunilor existente”, declară Aminata Sow, reprezentantă a Amnesty International în Mauritania. „În loc să închidă școlile private, guvernul ar trebui să investească masiv în școlile publice și să creeze un sistem mixt care să ofere alegeri reale părinților.”
Pe de altă parte, unii experți în educație consideră că planul este un pas necesar pentru a reduce inegalitățile. „Sistemul privat a creat o elită educațională, în timp ce majoritatea copiilor sunt lăsați în urmă”, spune Dr. Ahmed Ould Sidi, profesor de pedagogie la Universitatea din Nouakchott. „Dacă guvernul reușește să ofere o educație publică de calitate, acest lucru va beneficia întreaga societate pe termen lung.”
Implementarea planului este programată să înceapă în septembrie 2025, dar deja se conturează o luptă juridică. Asociația Școlilor Private a anunțat că va contesta decizia în instanță, invocând încălcarea dreptului la proprietate și a libertății de a desfășura activități economice. De asemenea, unii parlamentari de opoziție au cerut o dezbatere publică pe această temă.
În timp ce dezbaterea continuă, mii de elevi și părinți așteaptă cu nerăbdare să vadă cum va evolua situația. Pentru mulți, educația este singura șansă de a scăpa de sărăcie, iar orice schimbare majoră poate avea consecințe profunde. Rămâne de văzut dacă planul guvernului va reuși să reducă inegalitățile sau va adânci criza educațională din Mauritania.
