Contractele futures pentru luna august se tranzacționau la un nivel mai mic decât cele pentru septembrie, care erau cotate la 73,59 dolari, semnalând o ofertă pe termen scurt abundentă. Miercuri, Brent-ul a scăzut cu peste 3 dolari, pe măsură ce îngrijorările legate de aprovizionare s-au atenuat, iar WTI a închis sesiunea în scădere cu aproape 3 dolari. Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat într-un forum că fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz sunt aproape de nivelurile de dinaintea războiului din Iran, menționând că cel puțin 20 de milioane de barili au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore. Cu toate acestea, el a adăugat că revenirea la o normalitate completă va dura câteva săptămâni, deoarece strâmtoarea trebuie curățată de mine.
Creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, împreună cu perspectiva ca Iranul să își majoreze vânzările după o amânare temporară a sancțiunilor americane, a dus la scăderea prețurilor pentru încărcăturile fizice de țiței din întreaga lume. Un acord preliminar încheiat săptămâna trecută pentru a pune capăt războiului americano-israelian cu Iranul, care a început pe 28 februarie, a permis reluarea traficului prin strâmtoare. Acordul prevede o perioadă de 60 de zile de negocieri pentru a aborda probleme mai dificile, cum ar fi programul nuclear al Iranului.
Wright a declarat că petrolul va continua să curgă prin strâmtoare chiar dacă acordul nu va rezista și că Iranul nu va putea să o închidă din nou. Teheranul a anunțat că intenționează să impună ceea ce numește „taxe de servicii maritime”, spre deosebire de taxe de trecere, în timp ce Statele Unite susțin că este o cale navigabilă internațională și, prin urmare, nu ar trebui să fie taxată. Oman a deschis miercuri rute temporare pentru a facilita plecarea tancurilor petroliere din strâmtoare, coordonând mișcările cu Organizația Maritimă Internațională și autoritățile omaneze. Joi, Gardienii Revoluției din Iran au avertizat împotriva oricăror traversări ale Strâmtorii Hormuz fără autorizație, declarând că navele care nu se conformează „vor fi tratate” și condamnând noile rute.
Contextul geopolitic și impactul asupra pieței
Războiul dintre SUA, Israel și Iran, declanșat pe 28 februarie, a provocat inițial o creștere bruscă a prețurilor petrolului, Brent-ul urcând la peste 80 de dolari pe baril în primele zile de conflict. Temerile legate de o posibilă blocare a Strâmtorii Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din consumul global de petrol, au alimentat volatilitatea. Cu toate acestea, pe măsură ce conflictul s-a extins și a implicat și alte grupări regionale, precum Hezbollah în Liban, piețele au început să își ajusteze așteptările.
Acordul-cadru semnat între SUA și Iran, care prevede încetarea focului și retragerea treptată a forțelor, a fost principalul factor care a readus calmul pe piețe. Deși detaliile rămân vagi, iar negocierile privind programul nuclear iranian sunt abia la început, simpla perspectivă a unei dez escaladări a fost suficientă pentru a readuce prețurile la nivelurile pre-conflict. Analiștii subliniază însă că riscurile rămân semnificative: orice eșec al negocierilor ar putea duce la o nouă creștere a tensiunilor și la o revenire a prețurilor la cote ridicate.
Rolul Strâmtorii Hormuz și al sancțiunilor
Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare strategic între Golful Persic și Golful Oman, este esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol. În timpul războiului, Iranul a încercat să blocheze parțial traficul, ceea ce a dus la o scădere temporară a livrărilor. Reluarea fluxurilor, chiar și parțială, a redus presiunea asupra prețurilor. De asemenea, Iranul speră să își majoreze exporturile după o relaxare temporară a sancțiunilor americane, ceea ce ar adăuga și mai multă ofertă pe piață.
Cu toate acestea, incertitudinile persistă. Amenințările Gardienilor Revoluției și disputele privind taxele de trecere ar putea reaprinde tensiunile. De asemenea, curățarea minelor din strâmtoare este un proces lent, iar orice incident ar putea perturba din nou traficul. Pe de altă parte, Statele Unite și aliații lor par determinați să mențină deschisă această rută vitală, iar deschiderea rutelor alternative de către Oman oferă o plasă de siguranță.
Perspective pentru piața petrolieră
Pe termen scurt, prețurile ar putea rămâne sub presiune, având în vedere oferta abundentă și cererea globală care nu dă semne de creștere puternică. Economiile majore, precum China și Europa, se confruntă cu o creștere economică lentă, ceea ce limitează consumul de combustibili. În plus, producția din Statele Unite rămâne la cote ridicate, iar OPEC+ ar putea fi tentat să își majoreze cotele pentru a profita de prețurile relativ ridicate.
Pe termen mediu și lung, însă, evoluțiile geopolitice vor fi decisive. Dacă acordul dintre SUA și Iran se consolidează și sancțiunile sunt reduse semnificativ, Iranul ar putea reveni pe piață cu un volum considerabil de petrol, ceea ce ar menține prețurile la un nivel scăzut. În schimb, o escaladare a conflictului sau o blocare prelungită a Hormuzului ar putea duce la o nouă creștere bruscă, similară cu cea din primele zile ale războiului.
De ce este important:
Scăderea prețului petrolului la nivelurile de dinainte de război are implicații majore pentru economia globală. Pentru consumatori, înseamnă prețuri mai mici la pompă și o reducere a presiunii inflaționiste. Pentru țările producătoare, în special cele din Golf, veniturile scad, ceea ce le-ar putea afecta bugetele și planurile de investiții. De asemenea, această evoluție reflectă o detensionare geopolitică importantă, care ar putea deschide calea pentru o stabilitate regională mai mare. Cu toate acestea, fragilitatea acordului și amenințările persistente din partea Iranului arată că piețele rămân vulnerabile la șocuri. Monitorizarea evoluțiilor din Strâmtoarea Hormuz și a negocierilor nucleare va fi esențială pentru înțelegerea direcției viitoare a prețurilor petrolului.
