Vizita lui Putin este programată să coincidă cu cea de-a 25-a aniversare a semnării Tratatului de bună vecinătate și cooperare prietenoasă, un acord-cheie semnat în 2001 între cele două țări. De asemenea, liderul rus va discuta despre cooperarea economică și comercială cu premierul chinez Li Qiang, conform agenției de presă ruse TASS.
Această mișcare diplomatică are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat. Vizita lui Trump în China, deși a fost marcată de anunțuri privind acorduri comerciale ample, a lăsat neclare pozițiile pe teme sensibile precum Taiwan sau războiul SUA-Israel împotriva Iranului. De asemenea, discuțiile au atins și conflictul din Ucraina, unde China se declară oficial neutră, iar Xi s-a prezentat ca mediator. Totuși, alianța „fără limite” dintre Xi și Putin, anunțată chiar înainte de invazia rusă la scară largă în Ucraina din 2022, a subminat această poziție.
China a negat în mod constant rapoartele Reuters și ale altor agenții de presă care arată că firmele chineze au susținut în mod unilateral producția de drone rusești, inclusiv prin livrarea de motoare etichetate greșit ca „unități de răcire industrială” către fabrici de asamblare a dronelor. În ciuda acestor negări, relațiile sino-ruse par să se adâncească pe măsură ce tensiunile dintre Washington și Beijing cresc.
„Am discutat – ei bine, este unul pe care am dori să-l vedem soluționat”, a declarat Trump în remarci raportate de Kyiv Post, referindu-se la conflictul din Ucraina. În timp ce relația dintre SUA și China este afectată de tensiuni, legăturile chino-ruse s-au întărit considerabil în ultimele luni. Deși cele două țări nu sunt aliate militare formale, ele mențin legături politice și economice extrem de strânse, China intervenind pentru a cumpăra petrol și bunuri rusești după ce națiunile occidentale au rupt legăturile cu Moscova.
Înaintea unei vizite de patru zile în China în august anul trecut, Putin a denunțat sancțiunile occidentale „discriminatorii” și a lăudat Beijingul. China este acum de departe cel mai mare partener comercial al Rusiei ca volum, iar tranzacțiile sunt efectuate aproape în întregime în ruble rusești și yuani chinezi, a declarat Putin la acea vreme. Luna trecută, Xi a cerut o „coordonare strategică mai strânsă și mai puternică” între Beijing și Moscova în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Xi a vizitat, de asemenea, Rusia în mai anul trecut și s-a angajat să stea alături de Moscova împotriva „unilateralismului și bullying-ului hegemonist”.
Vizita lui Putin în China, imediat după cea a lui Trump, trimite un semnal clar că Beijingul și Moscova își consolidează parteneriatul strategic într-un moment în care ordinea globală este zguduită de conflicte și rivalități. Aceasta nu este doar o simplă întâlnire bilaterală, ci o demonstrație de forță și unitate în fața presiunilor occidentale. Pentru China, este o oportunitate de a-și reafirma rolul de contrapondere la influența americană, iar pentru Rusia, o șansă de a-și asigura sprijinul economic și diplomatic de care are nevoie disperată.
Pe de altă parte, vizita lui Trump a evidențiat limitele diplomației americane în regiune. Deși s-au anunțat acorduri comerciale, nu s-a ajuns la un progres semnificativ pe dosarele sensibile. Taiwan rămâne un punct de fricțiune major, iar poziția Chinei față de războiul din Ucraina continuă să fie ambiguă. În acest context, apropierea dintre Beijing și Moscova pare să fie mai mult decât o simplă reacție la presiunile externe – este o strategie pe termen lung de remodelare a ordinii mondiale.
De ce este important:
Această vizită subliniază realinierea geopolitică globală, în care China și Rusia își consolidează parteneriatul strategic într-un moment de tensiuni maxime cu Statele Unite și aliații săi. Ea demonstrează că, în ciuda sancțiunilor și presiunilor occidentale, Moscova și Beijingul rămân hotărâte să coopereze strâns, influențând astfel echilibrul de putere în lume. Pentru România și Europa, aceasta înseamnă o posibilă creștere a influenței chineze și ruse în regiune, ceea ce necesită o atenție sporită din partea factorilor de decizie.
