Contextul acestui raport este unul extrem de tensionat. Conflictul israeliano-palestinian a cunoscut o escaladare dramatică în ultimii ani, în special după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și ofensiva militară israeliană din Fâșia Gaza care a urmat. Potrivit datelor ONU, peste 40.000 de palestinieni au fost uciși, dintre care aproximativ 40% sunt copii. Comisia, înființată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în 2021, a investigat nu doar evenimentele recente, ci și practici mai vechi, cum ar fi utilizarea forței excesive împotriva protestatarilor pașnici, demolarea caselor și detenția arbitrară a minorilor.
Muralidhar, un jurist indian cu o carieră distinsă în domeniul drepturilor omului, a declarat pentru NPR: „Am documentat cazuri în care copii au fost împușcați în cap sau în piept, de la distanță, fără nicio justificare militară aparentă. Acestea nu sunt accidente. Să lovești un copil care fuge de frică sau care aruncă cu pietre nu poate fi considerat proporțional.” Raportul citează și mărturii ale medicilor din Gaza care au tratat răni provocate de gloanțe de calibru mare, incompatibile cu armele non-letale. De asemenea, se menționează că Israelul a refuzat să coopereze cu ancheta, ceea ce, potrivit comisiei, întărește suspiciunile.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Ministerul de Externe israelian a emis un comunicat în care acuză comisia că „ignoră terorismul Hamas și folosește copiii ca scuturi umane”. Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a spus că raportul este „o rușine pentru sistemul internațional” și că „singurii care vizează copiii sunt teroriștii din Gaza, care îi trimit la moarte”. Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au salutat raportul, cerând Curții Penale Internaționale să investigheze acuzațiile.
Analizând mai profund, acest raport nu este primul de acest gen. În 2009, raportul Goldstone a acuzat atât Israelul, cât și Hamas de crime de război, dar a fost ulterior retras parțial de autor. De data aceasta, însă, comisia are un mandat mai larg și o echipă de anchetatori cu experiență. Muralidhar a subliniat că „nu este vorba de a demoniza o țară, ci de a proteja copiii, care sunt cei mai vulnerabili în orice conflict”. El a adăugat că raportul include și recomandări concrete, cum ar fi embargoul asupra armelor către Israel și sancțiuni împotriva oficialilor responsabili.
Criticii raportului susțin că acesta ignoră contextul securității Israelului. După atacul Hamas din octombrie, în care au fost uciși peste 1.200 de israelieni, majoritatea civili, și sute de ostatici au fost luați, Israelul a declarat că acționează în legitimă apărare. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) afirmă că fac tot posibilul să evite victimele civile, inclusiv prin avertizări prealabile și zone sigure. Cu toate acestea, numărul mare de copii uciși – peste 15.000 conform Ministerului Sănătății din Gaza – ridică întrebări serioase.
Un aspect important este modul în care mass-media internațională a tratat subiectul. NPR, de exemplu, a oferit o platformă comisiei, dar a inclus și punctul de vedere al Israelului. În România, dezbaterea este mai puțin vizibilă, dar organizațiile neguvernamentale locale, precum Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului, au cerut Guvernului să sprijine ancheta ONU. Pe rețelele sociale, opiniile sunt împărțite: unii utilizatori consideră raportul o dovadă a „genocidului” palestinian, alții îl resping ca fiind „antisemit”.
Ce înseamnă acest raport pentru viitor? În primul rând, el pune presiune pe comunitatea internațională să ia măsuri. Consiliul de Securitate al ONU este blocat de veto-ul Statelor Unite, care sprijină Israelul. În al doilea rând, raportul ar putea fi folosit de Curtea Penală Internațională pentru a emite mandate de arestare împotriva liderilor israelieni. Deja, procurorul CPI, Karim Khan, a cerut mandate pentru premierul Netanyahu și ministrul apărării Gallant, acuzați de crime de război. Israelul contestă jurisdicția CPI.
Dincolo de aspectele juridice, există o dimensiune umană cutremurătoare. Copiii palestinieni trăiesc într-un coșmar: bombardamente, foamete, lipsă de apă și electricitate. Organizația Salvați Copiii a raportat că peste un milion de copii au nevoie de ajutor psihologic. În același timp, copiii israelieni din sudul țării trăiesc cu teama rachetelor și a atacurilor teroriste. Conflictul nu are câștigători, iar cei mai afectați sunt întotdeauna cei nevinovați.
De ce este important:
Acest raport al ONU nu este doar un document birocratic; el reprezintă o încercare de a trage la răspundere pe cei care încalcă dreptul internațional umanitar. Acuzațiile de vizare deliberată a copiilor sunt extrem de grave și, dacă se dovedesc adevărate, ar putea schimba modul în care lumea percepe conflictul israeliano-palestinian. Pentru România, ca stat membru al ONU și al Uniunii Europene, este important să susțină investigațiile independente și să promoveze protecția copiilor în zonele de conflict. Ignorarea acestor acuzații ar însemna complicitate la suferință. Fiecare copil ucis este o tragedie care nu poate fi justificată de nicio ideologie sau strategie militară.
