Audierile au scos la iveală fisuri serioase în politica externă a administrației americane, care pare să fie sfâșiată între loialitatea față de aliatul israelian și presiunile interne și internaționale pentru o soluție pașnică. Rubio, cunoscut pentru pozițiile sale dure în privința Orientului Mijlociu, a încercat să se distanțeze de planul lui Netanyahu, afirmând că „Statele Unite nu susțin anexarea unilaterală a teritoriilor palestiniene”. Cu toate acestea, democrații nu s-au lăsat convinși.
„Domnule secretar, cum puteți spune că nu susțineți anexarea, când de fapt nu faceți nimic pentru a opri acest plan care prevede confiscarea a șaptezeci la sută din Gaza?” a întrebat congresmanul Jason Crow, unul dintre cei mai vocali critici ai politicii americane în regiune. Rubio a replicat că administrația Trump a insistat pentru o abordare „echilibrată”, care să includă și concesii din partea palestinienilor, dar nu a oferit detalii concrete.
Planul în 20 de puncte al lui Trump, lansat cu mult fast în 2020, a fost prezentat ca o „viziune pentru pace” care ar fi trebuit să rezolve conflictul israelo-palestinian. Printre punctele sale se numără recunoașterea Ierusalimului drept capitală nedivizată a Israelului, crearea unui stat palestinian demilitarizat, dar și acordarea de compensații refugiaților palestinieni. Netanyahu, însă, a mers mult mai departe, ordonând forțelor israeliene să preia controlul asupra a 70% din Fâșia Gaza, inclusiv zone dens populate și infrastructură civilă. Această măsură a fost condamnată de Națiunile Unite și de majoritatea statelor arabe, iar acum pune într-o lumină proastă și administrația americană.
Rubio a încercat să minimizeze divergențele, spunând că „există nuanțe” între poziția oficială a SUA și acțiunile Israelului. „Noi nu controlăm fiecare mișcare a premierului Netanyahu”, a declarat el, adăugând că Statele Unite rămân angajate să medieze un acord de pace. Democrații, însă, au subliniat că tăcerea Washingtonului în fața acestor acțiuni unilaterale echivalează cu o aprobare tacită.
Contextul acestor audieri este cu atât mai tensionat cu cât alegerile prezidențiale americane se apropie cu pași repezi. Trump, care a făcut din sprijinul pentru Israel o componentă centrală a campaniei sale, se confruntă cu presiuni din partea propriului partid pentru a clarifica poziția față de Gaza. În același timp, Netanyahu încearcă să-și consolideze sprijinul intern prin măsuri dure, dar riscă să izoleze Israelul pe scena internațională.
Analiștii spun că distanțarea lui Rubio de planul lui Netanyahu este un semn că administrația Trump încearcă să gestioneze un conflict intern în creștere. Pe de o parte, există o aripă care dorește sprijin necondiționat pentru Israel, iar pe de altă parte, există voci care avertizează că o astfel de politică ar putea alimenta instabilitatea în Orientul Mijlociu și ar putea eroda credibilitatea Statelor Unite ca mediator.
„Rubio joacă un joc periculos”, comentează profesorul de relații internaționale Michael Barnett de la Universitatea George Washington. „Încearcă să mulțumească atât electoratul pro-israelian, cât și pe cel care cere o soluție mai echilibrată. În realitate, acest plan nu face decât să adâncească ocupația și să îngroape șansele unei păci durabile.”
Pe de altă parte, susținătorii lui Netanyahu argumentează că planul său este singura modalitate de a asigura securitatea Israelului într-o regiune dominată de grupuri teroriste precum Hamas și Hezbollah. „Orice discuție despre retragere este naivă și periculoasă”, a declarat ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, într-un interviu recent.
Dar democrații din Camera Reprezentanților nu par dispuși să lase lucrurile așa. Ei au anunțat că vor introduce o rezoluție care să condamne planul lui Netanyahu și să solicite administrației americane să ia măsuri concrete pentru a-l opri. „Nu putem sta pasivi în timp ce un aliat violează dreptul internațional și provoacă suferință masivă populației civile”, a declarat liderul minorității democrate, Hakeem Jeffries.
În acest climat încins, Rubio a părăsit audierile fără a oferi răspunsuri clare, lăsând impresia că administrația Trump este divizată și incapabilă să gestioneze criza din Gaza. Rămâne de văzut dacă această nouă fisură va afecta relația specială dintre SUA și Israel sau dacă va duce la o regândire a strategiei americane în Orientul Mijlociu.
De ce este important:
Poziția lui Marco Rubio și reacția democraților americani subliniază o fisură majoră în politica externă a SUA față de conflictul israelo-palestinian. În timp ce Netanyahu acționează unilateral pentru a extinde controlul israelian asupra Gaza, Washingtonul este prins între sprijinul tradițional pentru Israel și presiunile interne și internaționale pentru respectarea dreptului internațional. Această tensiune ar putea influența nu doar viitorul Fâșiei Gaza, ci și echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, precum și relațiile transatlantice. Mai mult, modul în care administrația Trump (sau viitoarea administrație Biden) va gestiona acest dosar va fi un test crucial pentru credibilitatea Americii ca mediator de pace.
