Contextul este unul tensionat, cu un război care durează de aproape șase luni între SUA, Israel și Iran. Deja există sancțiuni americane extinse asupra Iranului, unele datând de aproape 50 de ani, iar în iunie au fost impuse noi penalități pentru entitățile care au ajutat Iranul să ocolească restricțiile financiare. În plus, o blocadă navală americană de luni de zile a tăiat cea mai mare parte a bunurilor care intrau în Iran din exterior. Acum, Trump și Bessent vor să meargă mai departe, concentrându-se pe țările și guvernele care găzduiesc entitățile ce asigură fluxul de numerar pentru Teheran.
Într-un editorial publicat în Financial Times, Bessent a scris: „obiectivul nostru este să tăiem orice linie economică care susține regimul tiranic, până când Teheranul rămâne singur”. El a făcut referire la țările care încă mai fac comerț cu Iranul, spunând că ar trebui să „ia în considerare consecințele” acestui lucru. China, cel mai mare client de petrol al Iranului, este în vizor, Bessent criticând-o săptămâna trecută pentru că a cumpărat istoric aproximativ 90% din petrolul iranian.
Alan Eyre, un fost diplomat american care a făcut parte din echipa de negociere a SUA pentru programul nuclear iranian până în 2015, a declarat pentru NPR că SUA au vizat deja „fructele de la înălțimea joasă, medie și înaltă, și chiar copacul”, și că „nu mai există sancțiuni noi care să fie eficiente”. Această observație subliniază scepticismul unor experți cu privire la impactul real al noilor măsuri.
Iranul a reacționat imediat. Noul șef al securității iraniene, Mohsen Rezaei, un dur care a condus Gardienii Revoluției, a declarat într-un interviu la televiziunea de stat că Iranul va răspunde într-o „manieră seismică” la ultima încercare a lui Trump de război economic. Rezaei, acum consilier militar al Liderului Suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a avertizat statele din Golf că orice țară care se alătură acestor noi restricții economice va fi considerată un inamic și o țintă pentru Iran. De la începutul războiului, Iranul a atacat baze americane în Iordania și în țări din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Arabia Saudită, cauzând răni grave și decese.
Rezaei a amenințat că Iranul va răspunde prin atacarea tancurilor petroliere care tranzitează Golful Persic, pe partea omană a Strâmtorii Hormuz, avertizând că „nici măcar o picătură de petrol nu va mai ieși din regiune”. Deși Iranul nu interferează în prezent cu aceste rute, astfel de acțiuni ar putea afecta și mai mult aprovizionarea cu petrol. Exporturile de energie din regiunea Golfului au suferit deja cea mai mare perturbare din istorie, din cauza războiului și a închiderii Strâmtorii Hormuz de către Iran. Țările din Golf care au investit miliarde în conducte pentru a evita Strâmtoarea Hormuz nu au comentat încă planurile americane.
Iranul a suportat sancțiuni americane de aproape jumătate de secol, de la Revoluția Islamică din 1979, iar iranienii de rând au suportat cea mai mare parte a durerii economice. Economia iraniană era deja în dificultate când SUA și Israel au lansat războiul în februarie, cu inflație de două cifre și devalorizarea monedei. Potrivit Centrului Statistic al Iranului, inflația a ajuns acum la aproape 90%.
NPR a vorbit cu o femeie iraniană de 30 de ani, care a spus că majoritatea iranienilor obișnuiți cumpără acum alimente pe credit, pentru că nu au suficient numerar. „Deoarece sunt în datorie la magazinul alimentar, nu am putut nici măcar să cumpăr pastă de tomate pentru a găti paste”, a spus ea. Nu a vrut să fie identificată, de teamă de represalii din partea guvernului. Ea a spus că medicamentele salvatoare, cum ar fi insulina, au devenit prea scumpe pentru mulți, iar viața de zi cu zi devine din ce în ce mai dificilă, cu întreruperi frecvente de curent și șomaj în creștere.
Durerea economică și costul ridicat al vieții au fost printre factorii care au determinat iranienii să protesteze în stradă la începutul acestui an, în demonstrații care au fost întâmpinate cu o represiune guvernamentală sângeroasă.
De ce este important:
Această nouă rundă de sancțiuni economice reprezintă o escaladare semnificativă în confruntarea dintre SUA și Iran, cu potențiale consecințe globale. Pe de o parte, administrația Trump încearcă să izoleze complet Iranul, dar criticii avertizează că sancțiunile nu au fost eficiente până acum și că ar putea duce la o criză umanitară și mai profundă în Iran. Pe de altă parte, amenințările Iranului de a bloca complet exporturile de petrol din regiune ar putea destabiliza piețele energetice mondiale, cu efecte asupra prețurilor și economiei globale. În plus, această politică ar putea tensiona relațiile cu parteneri cheie precum China, care depinde de petrolul iranian. Este crucial să urmărim evoluțiile, pentru că deciziile luate acum vor modela nu doar viitorul Iranului, ci și echilibrul de putere în Orientul Mijlociu și securitatea energetică a lumii.
