„În Uganda, nu cred în presa liberă!”, a scris Kainerugaba într-o postare care a devenit virală. „De acum înainte, toate poveștile rele despre Uganda trebuie să fie aprobate de biroul meu!”, a adăugat el, subliniind că toate mass-media din Uganda vor trebui să respecte noile reguli. Mesajul a fost urmat de o serie de postări în care generalul a afirmat că deține această putere încă din 2017, când tatăl său i-a acordat dreptul de a închide orice instituție media.
Reporterii și angajații Daily Monitor au relatat că forțe de securitate înarmate au fost desfășurate la sediul central al Nation Media Group (NMG) din Namuwongo, Kampala, precum și la birourile din hotelul Serena. „Nimeni nu are voie să intre sau să iasă”, au declarat surse din interior. De asemenea, posturile NTV Uganda, Spark TV și alte posturi de radio și televiziune deținute de NMG au fost scoase din emisie în întreaga țară, conform agenției Reuters.
Aceasta nu este prima dată când guvernul ugandez acționează împotriva presei independente. În 2013, Daily Monitor a fost închis timp de zece zile, iar în 2007, NTV Uganda a fost scos de pe undă la câteva luni după lansare, ca urmare a criticilor guvernamentale privind acoperirea mediatică. Cu toate acestea, acțiunea de duminică pare a fi cea mai dură de până acum, având în vedere că vine direct de la șeful armatei, nu de la o autoritate civilă.
Până în acest moment, Forțele de Apărare a Poporului din Uganda (UPDF), Poliția Ugandeză și Comisia pentru Comunicații din Uganda (UCC) nu au emis niciun comunicat oficial privind această operațiune. Asociația Națională a Radiodifuzorilor din Uganda a declarat că monitorizează îndeaproape situația și că este „profund îngrijorată de această acțiune și de impactul său asupra ecosistemului media”, precum și asupra drepturilor garantate de constituție.
Contextul politic este extrem de tensionat. Muhoozi Kainerugaba este considerat succesorul probabil al tatălui său, iar postările sale controversate pe rețelele sociale au stârnit deseori controverse. În trecut, el a făcut declarații provocatoare la adresa vecinilor Ugandei, inclusiv amenințări cu invadarea Kenyei, ceea ce a dus la tensiuni diplomatice. De data aceasta, însă, ținta este propria țară și propriii cetățeni.
Libertatea presei în Uganda se află de mult timp sub presiune. Potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, Uganda ocupă locul 125 din 180 în clasamentul mondial al libertății presei, iar jurnaliștii se confruntă frecvent cu intimidări, amenințări și cenzură. Închiderea celor două mari instituții media reprezintă un atac direct asupra dreptului la informare al cetățenilor și asupra democrației însăși.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Ambasada Statelor Unite la Kampala a emis un comunicat în care își exprimă „profunda îngrijorare” și solicită autorităților ugandeze să respecte libertatea presei și statul de drept. Organizații precum Human Rights Watch și Amnesty International au condamnat ferm acțiunea, cerând redeschiderea imediată a instituțiilor media.
În același timp, în Uganda, vocile critice sunt reduse la tăcere. Opoziția politică a denunțat „dictatura militară” și a cerut intervenția comunității internaționale. Liderul opoziției, Bobi Wine, a declarat că „Uganda nu este o țară liberă, ci o închisoare condusă de un clan” și că „presa este ultimul bastion al democrației, iar acum este atacată direct”.
Ce înseamnă această decizie pentru viitorul Ugandei? În primul rând, este un semnal clar că regimul Museveni nu tolerează nicio formă de disidență sau critică. În al doilea rând, arată că armata, condusă de fiul președintelui, are un rol tot mai important în viața politică, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la tranziția puterii. În al treilea rând, afectează grav încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali, care văd în Uganda un stat tot mai autoritar.
Pentru jurnaliștii ugandezi, aceasta este o lovitură grea. Mulți dintre ei lucrează deja în condiții de risc, iar acum se tem pentru siguranța lor. „Este o zi neagră pentru presa ugandeză”, a declarat un jurnalist de la Daily Monitor, sub protecția anonimatului. „Nu știm dacă ne vom mai putea întoarce la muncă vreodată.”
Pe termen lung, această acțiune ar putea duce la o auto-cenzură și mai puternică în rândul mass-mediei rămase, ceea ce ar priva cetățenii de informații esențiale. De asemenea, ar putea încuraja alte state din regiune să adopte măsuri similare, într-un moment în care libertatea presei este deja amenințată la nivel global.
De ce este important:
Această decizie a șefului armatei ugandeze nu este doar un atac asupra a două instituții media, ci un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate internațională. Ea demonstrează cât de fragilă poate fi libertatea presei în fața puterii autoritare și cât de ușor poate fi suprimată opoziția. În plus, relevă tendința periculoasă de militarizare a politicii în Uganda, unde armata, condusă de fiul președintelui, acționează deasupra legii. Pentru cetățenii ugandezi, aceasta înseamnă pierderea accesului la informații independente și o reducere drastică a spațiului democratic. Pentru lume, este un test al angajamentului față de valorile democratice și al capacității de a reacționa ferm împotriva abuzurilor de putere.
