Sheikh Hasina, în vârstă de 77 de ani, a fugit din Bangladesh în august 2024, după ce o revoltă populară a răsturnat guvernul său, acuzat de autoritarism și represiune. De atunci, ea se află în India, unde a primit azil temporar. În lipsa sa, un tribunal din Bangladesh a condamnat-o la moarte pentru crime împotriva umanității, legate de reprimarea violentă a protestelor studențești din 2024, soldate cu sute de morți.
„Mă voi întoarce în decembrie, indiferent de riscuri. Poporul din Bangladesh mă așteaptă și nu îi voi abandona”, a spus Hasina într-un interviu acordat recent unei publicații internaționale. Declarația sa a stârnit reacții puternice atât în Bangladesh, cât și în India. Guvernul interimar condus de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a cerut oficial Indiei extrădarea fostei lideri, invocând acuzațiile grave de care este vizată.
Contextul politic din Bangladesh este extrem de fragil. După căderea regimului Hasina, țara a intrat într-o perioadă de tranziție, cu alegeri programate pentru 2025. Yunus, care conduce un guvern de tehnocrați, încearcă să restabilească ordinea și să reformeze instituțiile, dar se confruntă cu opoziția susținătorilor fostei prim-ministre, care o consideră o victimă a unei „lovituri de stat judiciare”.
India, la rândul său, se află într-o poziție delicată. New Delhi a fost un aliat apropiat al lui Hasina, care a sprijinit interesele indiene în regiune, inclusiv în combaterea terorismului și în gestionarea frontierelor. După fuga acesteia, India a oferit azil temporar, dar acum se confruntă cu presiuni din partea Bangladeshului pentru extrădare. Relațiile bilaterale s-au răcit, iar oficialii indieni încearcă să echilibreze sprijinul pentru Hasina cu necesitatea de a menține relații bune cu noul guvern de la Dhaka.
Sheikh Hasina a fost o figură dominantă în politica bangladeșă timp de peste două decenii. Fiica primului președinte al țării, Sheikh Mujibur Rahman, a preluat conducerea Ligii Awami în 1981 și a devenit prim-ministră în 1996, apoi din nou în 2009, 2014, 2018 și 2024. Mandatul său a fost marcat de o creștere economică impresionantă, dar și de acuzații de corupție, suprimare a opoziției și încălcări ale drepturilor omului. Protestele din 2024, declanșate de o reformă controversată a sistemului de angajare în sectorul public, au escaladat rapid, iar forțele de ordine au folosit muniție reală împotriva manifestanților, provocând sute de victime.
Condamnarea la moarte a fost pronunțată în septembrie 2024, după un proces considerat de mulți observatori internaționali drept netransparent. Hasina a respins acuzațiile, numindu-le „motivate politic” și susținând că este ținta unei vendete a vechilor rivali. Avocații săi au anunțat că vor face apel, dar termenul de decembrie pentru întoarcerea ei sugerează că nu se bazează pe o soluție judiciară.
Între timp, în Bangladesh, tensiunile rămân ridicate. Susținătorii lui Hasina organizează proteste regulate, cerând anularea condamnării și revenirea ei la putere. Guvernul interimar a promis alegeri libere și corecte, dar scepticismul persistă. Economia, afectată de instabilitate, încearcă să se redreseze, iar partenerii internaționali, inclusiv FMI, monitorizează situația.
India, pe de altă parte, încearcă să navigheze între loialitatea față de un aliat vechi și necesitatea de a menține relații bune cu noul guvern. Ministrul de externe indian, S. Jaishankar, a declarat recent că „relațiile cu Bangladesh sunt importante și vom lucra pentru a le consolida”. Cu toate acestea, extrădarea lui Hasina ar putea fi un punct de cotitură. Dacă India o predă, riscă să fie acuzată de trădare față de un aliat; dacă nu, riscă să tensioneze relațiile cu Dhaka.
Sheikh Hasina, cunoscută pentru tenacitatea sa, pare hotărâtă să se întoarcă, indiferent de consecințe. „Nu mi-e frică de moarte. Am trăit pentru poporul meu și voi muri pentru el”, a spus ea. Rămâne de văzut dacă această declarație este una de curaj sau o strategie politică pentru a mobiliza susținătorii.
În concluzie, situația din Bangladesh este un test pentru democrație, justiție și diplomație regională. Întoarcerea lui Hasina în decembrie ar putea declanșa o criză majoră, atât internă, cât și externă. Lumea va urmări cu atenție evoluțiile.
De ce este important:
Acest articol evidențiază un moment critic în politica sud-asiatică, cu implicații pentru stabilitatea regională, drepturile omului și relațiile bilaterale India-Bangladesh. Decizia lui Sheikh Hasina de a se întoarce în ciuda condamnării la moarte ar putea reaprinde violențele și testa limitele cooperării internaționale în materie de extrădare. În plus, soarta sa reflectă lupta dintre autoritarism și democrație într-o regiune volatilă.
