Potrivit sondajului, 53% dintre alegătorii înregistrați spun că ar vota pentru un candidat democrat la Congres, comparativ cu 41% care ar alege un republican. Aceasta este o diferență de 12 puncte procentuale, o schimbare notabilă față de alegerile prezidențiale din 2024, când Trump a câștigat votul popular cu un avans de aproximativ un punct. Practic, asistența publică s-a întors împotriva partidului aflat la putere, iar republicanii par să plătească prețul pentru politicile controversate ale administrației Trump.
Ceea ce face acest sondaj deosebit de relevant este faptul că o pluralitate de alegători (45%) declară că votul lor pentru Congres este, de fapt, un vot împotriva președintelui Trump. Această proporție include patru din cinci democrați și aproximativ jumătate dintre independenți. În schimb, doar un sfert dintre alegători – inclusiv 59% dintre republicani și 51% dintre cei care au votat pentru Trump în 2024 – spun că votul lor este menit să sprijine președintele. Restul de aproximativ o treime consideră că Trump nu este un factor major în decizia lor, iar 41% dintre aceștia sunt republicani.
Aceste cifre sugerează că mobilizarea anti-Trump este mult mai puternică decât cea pro-Trump, ceea ce explică de ce democrații sunt competitivi chiar și în state puternic conservatoare. În cursele pentru Senat din Ohio, Alaska, Iowa sau Texas – state în care Trump a câștigat cu marje de peste 10 puncte în 2024 – candidații democrați au șanse reale să obțină victorii, ceea ce le-ar putea asigura controlul camerei superioare a Congresului.
Un alt semnal îngrijorător pentru republicani este diferența de entuziasm. Alegătorii care l-au susținut pe Trump în 2024 sunt mai puțin interesați de alegerile de la jumătatea mandatului, urmăresc mai puțin campania și sunt mai puțin probabil să fi fost contactați de organizații care îi încurajează să voteze. În schimb, susținătorii fostei vicepreședinte Kamala Harris par mult mai mobilizați, ceea ce ar putea duce la o participare mai mare din partea electoratului democrat.
De asemenea, sondajul arată că Trump se confruntă cu o dezaprobare aproape record. Doar 39% dintre alegători aprobă modul în care își face treaba, în timp ce 59% dezaprobă. Mai îngrijorător pentru el este faptul că 53% dintre respondenți spun că dezaprobă puternic activitatea sa – cel mai mare procent înregistrat de la începutul acestor măsurători, în 2017. Popularitatea sa personală a scăzut, de asemenea, de la 44% în ianuarie 2025 la doar 37% astăzi.
Pe plan tematic, Partidul Republican a pierdut avantajul pe care îl avea în ochii alegătorilor pe mai multe probleme cheie. În ceea ce privește imigrația, 41% dintre alegători cred că democrații s-ar descurca mai bine, comparativ cu 38% care preferă republicanii. În februarie 2024, republicanii aveau un avans de 12 puncte pe această temă. Similar, democrații sunt considerați mai competenți în gestionarea economiei (42% față de 38%), a prețurilor la benzină (40% față de 27%) și a politicii externe (42% față de 36%). Aceste probleme sunt prioritare pentru alegători în contextul creșterii prețurilor și al războiului din Iran, iar republicanii încearcă acum să se distanțeze de unele dintre politicile lui Trump.
De exemplu, recent, reprezentanta Maria Elvira Salazar din Florida, al cărei district l-a susținut pe Trump cu peste 14 puncte în 2024, a lansat un anunț de campanie în care îi spune președintelui că „unele dintre eforturile sale de aplicare a legilor privind imigrația au mers prea departe”. În aceeași săptămână, candidații republicani la Senat din Iowa și Michigan, Ashley Hinson și Mike Rogers, și-au schimbat poziția și au cerut încetarea războiului din Iran, precum și suspendarea taxelor pe benzină pentru a combate creșterea prețurilor. Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei în Iowa este de peste 6,31 dolari pe galon, iar în Michigan de 6,88 dolari, ambele recorduri istorice.
Aceste mișcări arată că republicanii sunt conștienți de riscul de a fi asociați cu politicile nepopulare ale lui Trump, dar rămâne de văzut dacă pot schimba percepția alegătorilor la timp. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.280 de respondenți, în perioada 14-15 septembrie, cu o marjă de eroare de plus/minus 3,8 puncte procentuale. Participanții au fost contactați prin apeluri telefonice, mesaje text și online.
În esență, aceste date confirmă ceea ce mulți analiști anticipau: alegerile din 2026 nu sunt doar despre politicile Congresului, ci despre Trump însuși. Fostul președinte a încercat să transforme scrutinul într-un test personal de loialitate, cerând republicanilor să-l trateze ca și cum el însuși ar fi pe buletinul de vot. Dar realitatea este că majoritatea alegătorilor par să fi acceptat această provocare – și să fi decis că nu vor să-l mai vadă la putere.
De ce este important:
Acest sondaj arată că alegerile de la jumătatea mandatului din 2026 ar putea fi un punct de cotitură major în politica americană. Dacă democrații reușesc să transforme această dezaprobare față de Trump într-o victorie electorală, ar putea recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților și chiar asupra Senatului, ceea ce ar bloca agenda legislativă a președintelui pentru următorii doi ani. Mai mult, scorurile scăzute de aprobare ale lui Trump și intensitatea dezaprobării sugerează că sprijinul său popular se erodează rapid, ceea ce ar putea influența și cursa prezidențială din 2028. Pentru alegătorii români și pentru cei interesați de politica globală, aceste evoluții arată cum nemulțumirea publică se poate transforma într-o schimbare politică semnificativă, cu efecte asupra economiei, securității și relațiilor internaționale.
