La summitul NATO de la Ankara, Turcia, dominat de discuțiile privind încetarea focului în Iran, Trump a profitat de conferința de presă pentru a repeta ceea ce a devenit unul dintre principalele sale atacuri împotriva democraților înaintea alegerilor de mijloc de toamnă. „Vreau să răspândesc vestea, pentru că ceea ce se formează este comunismul”, a declarat Trump. El a numit comunismul „cea mai mare amenințare cu care s-a confruntat America de la fondarea sa” și a adăugat: „Comunismul este ușor de vândut. Aș fi cel mai mare comunist din istorie. Aș fi chiar acolo, alături de [fostul lider sovietic Vladimir] Lenin”.
Această retorică nu este nouă. În campania precedentă, Trump a distribuit o fotografie falsă a vicepreședintei Harris vorbind în fața unei mulțimi uriașe, învăluită în lumină roșie și fluturând steaguri comuniste. Când a fost întrebat despre atacurile personale, el a apărat strategia: „Cred că atingem un nerv sensibil. Tot ce trebuie să facem este să ne definim oponentul ca fiind un comunist sau un socialist, pe cineva care va distruge țara”.
Politicienii folosesc termenul „comunist” ca armă împotriva adversarilor de zeci de ani, încă din anii 1950. Tocmai în acea perioadă a crescut Trump. „Asta este în oasele lui”, spune Tevi Troy, istoric prezidențial și fost consilier al Casei Albe sub George W. Bush. Troy subliniază că anticomunismul nu era doar o problemă bipartizană, ci și viziunea dominantă în America. „Și pe deasupra, mentorul său a fost Roy Cohn, avocatul care a ajutat la vânarea comuniștilor sub senatorul Joe McCarthy”, adaugă Troy.
Acum, Trump a intensificat retorica anticomunistă după victoriile în alegerile primare ale unor candidați socialiști democrați în New York și Colorado. „Îți vor închide bisericile în această țară dacă devin comuniști, și încearcă să facă asta”, a spus Trump la conferința Faith & Freedom Coalition luna trecută. „Îți vor ucide oamenii și despre asta este vorba. Vor să elimine religia”.
Jennifer Stromer-Galley, care studiază mesajele politice la Universitatea Syracuse, explică faptul că Trump confundă intenționat socialismul democratic cu comunismul pentru a-și mobiliza baza. Socialiștii democrați cred că capitalismul poate rămâne, dar doresc ca guvernul să facă mai mult pentru oamenii de rând, oferind asistență medicală gratuită, reducând inegalitatea veniturilor și extinzând programele sociale. Comuniștii, în schimb, vor să încheie capitalismul și să-l înlocuiască cu un sistem în care proprietatea privată nu mai este deținută de indivizi.
Sondajele arată o scădere a sprijinului pentru Trump pe probleme cheie, cum ar fi imigrația, care au motivat alegătorii în trecut. Preocupările economice, cauzate parțial de războiul din Iran, au contribuit la creșterea sprijinului pentru candidații care se identifică drept socialiști democrați sau susțin o rețea de siguranță socială mai extinsă.
O întrebare este cât de mult mai rezonează această linie de atac cu alegătorii de astăzi. Raymond Robertson de la Bush School of Government & Public Service a Universității Texas A&M spune că, deși eticheta anticomunistă încă contează pentru alegătorii mai în vârstă, nu se regăsește în mentalitatea tinerilor americani. „Cred că generațiile mai tinere nu au acest context, deoarece, în principal, își amintesc doar de prima administrație Trump și poate de administrația Obama. Nu își amint de sfârșitul Războiului Rece. Aceasta este istorie antică”, explică Robertson.
Mai mult, Robertson subliniază o contradicție: criticile lui Trump la adresa influenței comuniste asupra democraților intră în conflict cu propriile investiții ale administrației sale în industrii majore americane, cum ar fi achiziționarea unei participații la Intel și a unei „acțiuni de aur” în U.S. Steel. Casa Albă respinge aceste comparații, numindu-le „idiotice” și susține că agenda lui Trump se concentrează pe „revitalizarea industriei americane și repatrierea producției în țară”.
În concluzie, Trump mizează pe o temă veche de decenii, dar într-o lume în care contextul Războiului Rece este o amintire ștearsă pentru mulți. Rămâne de văzut dacă această strategie va funcționa sau dacă nemulțumirile economice reale vor cântări mai greu în decizia alegătorilor.
De ce este important:
Această analiză evidențiază modul în care Trump reînvie o retorică din perioada Războiului Rece pentru a mobiliza baza conservatoare, în timp ce economia și războiul din Iran schimbă prioritățile alegătorilor. Înțelegerea acestei strategii este crucială pentru a anticipa dezbaterile electorale și posibilele realinieri politice în SUA, cu impact global asupra politicii externe și economiei mondiale.