Franța a devenit unul dintre epicentrele acestui fenomen. Potrivit datelor provizorii ale agenției meteorologice Météo-France, temperatura medie la nivel național a atins 29,8 grade Celsius, depășind recordul anterior stabilit în 2019. În unele localități, mercurul termometrelor a urcat până la 44 de grade Celsius. Canicula a avut deja consecințe tragice: 40 de persoane s-au înecat de joi încoace, iar premierul francez Sébastien Lecornu a legat aceste decese de temperaturile sufocante, oamenii căutând răcorirea în apă. Trei persoane în vârstă au murit din cauza căldurii în apropiere de Bordeaux, iar doi copii, de doi și patru ani, au fost găsiți fără viață într-o mașină supraîncălzită în sudul Franței.
Nici Spania nu a fost cruțată. O femeie de 90 de ani a murit lângă Bilbao după ce a suferit un șoc termic într-un azil de bătrâni, iar un bărbat de 68 de ani din Almeria a decedat, de asemenea, din cauza insolației. Serviciul meteorologic spaniol AEMET a raportat temperaturi de peste 45 de grade Celsius în sudul țării, iar aproape întreaga țară se află sub alertă de caniculă.
În Marea Britanie, temperaturile sunt prognozate să depășească 38 de grade Celsius, iar Met Office a emis o rară avertizare roșie pentru căldură extremă. Sute de școli fie s-au închis, fie au redus programul, iar oamenii sunt sfătuiți să evite călătoriile inutile cu trenul, din cauza riscurilor de perturbare a transporturilor și a presiunii asupra rezervelor de energie și apă.
Alerte de căldură au fost emise în întreaga Europă, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Elveția și Luxemburg confruntându-se cu cele mai severe niveluri de alertă roșie. Oamenii de știință atrag atenția că Europa este deosebit de vulnerabilă, deoarece mare parte din locuințe și infrastructură nu au fost concepute pentru perioade prelungite de căldură extremă. Doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, iar în multe țări nordice, clădirile au fost construite pentru a reține căldura, nu pentru a o disipa.
Meteorologii explică faptul că temperaturile extreme sunt cauzate de un „dom de căldură” – o vastă zonă de presiune ridicată care s-a instalat deasupra Europei de Vest. Fenomenul este susținut de un așa-numit „bloc omega”, un model meteorologic care distorsionează fluxul normal al curenților de aer, blocând aerul fierbinte și stagnant deasupra aceleiași regiuni timp de zile sau chiar săptămâni.
„Oamenii ar trebui să fie foarte îngrijorați”, a declarat Laurie Parsons, lector în geografie umană la Royal Holloway, Universitatea din Londra, pentru Al Jazeera. „Stresul termic este în prezent cel mai letal pericol de mediu din lume, aproape jumătate de milion de oameni murind în fiecare an din cauza bolilor legate de căldură, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.”
Parsons subliniază că persoanele peste 65 de ani reprezintă aproximativ 90% din mortalitatea cauzată de stresul termic, iar expunerea la căldură este puternic structurată de inegalitățile socio-economice. „Comunitățile cu venituri mici sunt mult mai expuse la stresul termic din cauza unei combinații între locuințe prost izolate și ocupații fizice în aer liber. Stresul termic este astfel un exemplu perfect de precaritate climatică într-o lume globalizată și vulnerabilă din punct de vedere ecologic.”
Oamenii de știință afirmă că schimbările climatice fac valurile de căldură mult mai probabile și mai severe. Temperaturile medii globale sunt acum cu aproximativ 1,25 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, iar 2024 a atins 1,55 grade Celsius peste aceste niveluri. „Valurile de căldură precum cel pe care îl vedem acum sunt de aproximativ 30 de ori mai probabile decât în era pre-schimbări climatice”, explică Parsons. „Valurile de căldură excepționale, ca acesta, ar fi fost anterior un eveniment care se producea o dată la 300 de ani, dar acum apar mai des decât o dată pe deceniu.”
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat cu privire la riscurile tot mai mari pentru sănătate cauzate de creșterea temperaturilor. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că valul de căldură din Europa „pune în pericol sănătatea oamenilor”. „Datele sunt clare: temperaturile din Europa cresc cu aproximativ de două ori mai repede decât media globală, crescând probabilitatea și severitatea căldurii extreme în viitor”, a spus el. „Nu ne putem permite întârzieri suplimentare. Liderii trebuie să prioritizeze investițiile în sisteme de sănătate rezistente la climă, accelerând în același timp acțiunile climatice și atenuând factorii care conduc criza climatică.”
Valul de căldură coincide cu Săptămâna Acțiunii Climatice de la Londra, una dintre cele mai mari reuniuni anuale pe teme climatice din lume, la care participă zeci de mii de delegați, inclusiv șefi de stat și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Guterres a folosit ocazia pentru a reînnoi apelurile pentru o acțiune mai rapidă de reducere a utilizării combustibililor fosili. „Criza climatică și criza energetică pot părea separate, dar au aceeași origine distructivă: combustibilii fosili”, a spus el. „Ele cer același răspuns: o tranziție rapidă și echitabilă către energia curată și o creștere a adaptării, rezilienței și justiției climatice pentru cei care se confruntă deja cu daune climatice.”
Deși preocupările legate de schimbările climatice cresc adesea în timpul fenomenelor meteorologice extreme, experții spun că atenția publicului este polarizată. „Schimbările climatice au devenit în prezent o problemă extrem de politizată, cu o opoziție mediatică concertată împotriva obiectivelor climatice, cum ar fi zero emisii nete”, a spus Parsons. „Nu este un accident sau un caz de atenuare naturală a atenției, ci a fost condusă de grupuri media precum News Corp și GB News, care au promovat constant linii editoriale anti-zero emisii nete în ultimii cinci ani.”
El a spus că problema a devenit legată de identitatea politică în mai multe țări, în special în Statele Unite. Cu toate acestea, evenimentele meteorologice majore reaprind îngrijorarea publicului. „Există o tendință de lungă durată și constantă ca evenimentele meteorologice extreme să determine o preocupare publică suplimentară în jurul climei”, a spus el. „Aceste valuri de căldură se încadrează foarte bine în această categorie. Având în vedere acest lucru, acum este un moment bun pentru a promova politici climatice mai puternice.”
De ce este important:
Acest val de căldură nu este doar o anomalie meteorologică, ci un semnal de alarmă care ne arată cât de vulnerabilă este Europa – și întreaga planetă – în fața schimbărilor climatice. Decesele, perturbările infrastructurii și presiunea asupra sistemelor de sănătate sunt doar începutul. Fără acțiuni urgente și coordonate la nivel global, astfel de fenomene vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai devastatoare. Este esențial să înțelegem că lupta împotriva încălzirii globale nu mai poate fi amânată, iar fiecare decizie politică și economică contează.
