Subiect: #Marea Hormuz
Corea de Sud, împinsă la marginea războiului: Se analizează trimiterea trupelor în Marea Hormuz sub presiunea americană
Corea de Sud se confruntă cu o dilemă existențială: presiunea SUA de a se alătura războiului împotriva Iranului în Marea Hormuz vs. dependența critică de petrolul care trece prin acel coridor și opoziția majoritară a opiniei publice. Articolul analizează riscurile geopolitice, procedurile constituționale și precedentul istoric al deployării unității anti-pirată, evidențiind criza suveranității a puterilor mijlocii în ordinea mondială actuală.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, refuză să ofere o calendarizare pentru sfârșitul războiului cu Iranul: „Nu știu când se va opri”
Vicepreședintele JD Vance a refuzat să dea o dată pentru sfârșitul războiului SUA-Israel-Iran, chiar și a pus sub semnul întrebării termenul de „război”. Într-o conferință de presă tensionată, a mutat vina pe Iran pentru blocada Mării Hormuz, a laudat acordul cu Venezuela pentru petrol și a fost presat dur în privința victimelor civile (nunta din Sirik, școala din Minab) și a beneficiilor refuzate văduvelor militarilor, deoarece SUA nu au declarat oficial războiul.
Cât petrol trece de fapt prin Hormuz? Datele maritime contrazic narativul american
Analiză: Datele de tracking maritim (Kpler, Lloyd's List) arată doar 10-13 nave/zi în Marea Hormuz, contrar declarațiilor SUA de 30-40 nave și 10-17 mln barele/zi. Diferențele provin din definirea 'navei', navigarea 'întunecată' (AIS oprit) și propaganda de război. Iranul menține controlul selectiv, riscul rămâne 'sever' (JMC).
Asia se apucă de stocate petrolul și gazul mai aproape de casă, după criza din Marea Hormuz
După blocada parțială a Mării Hormuz în urma războiului Iran-USA-Israel, economiile asiatice (Japonia, India, China, Coreea de Sud, ASEAN) lansează programe masive de construcție a rezervelor strategice de petrol și gaz și a infrastructurii de depozitare pe propriul teritoriu, pentru a elimina dependența de un singur punct de strangulare geopolitic.