Premierul armean Nikol Pashinyan a respins cererea Moscovei de a organiza un referendum imediat privind aderarea la UE, calificând-o drept „absurdă". Refuzul vine pe fondul intensificării presiunilor economice și diplomatice rusești, în ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 7 iunie, într-un moment în care Armenia își accelerează pivotarea spre Occident după ani de frustrări în relația cu Kremlinul.
Grecia redeschide cazurile de azil pentru sirieni și afgani, invocând încheierea războaielor civile, dar criticii subliniază că țările nu sunt sigure. Ministrul migrației preferă lucrătorii migranți creștini, stârnind controverse privind discriminarea religioasă.
Mai multe state UE, inclusiv Belgia și Franța, au convocat ambasadorii ruși după ce Moscova a amenințat cu lovituri sistematice asupra Kievului și a cerut străinilor să părăsească orașul. Tensiunile diplomatice cresc pe fondul intensificării atacurilor rusești și al apelurilor Ucrainei pentru ajutor militar.
Franța interzice ministrul israelian Itamar Ben-Gvir, iar alte țări și organizații internaționale sancționează lideri israelieni pentru acțiuni controversate în Gaza și Cisiordania.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor UE să înceapă procesul de aderare a Ucrainei, respingând statutul de membru asociat ca fiind nedrept. În timp ce luptele continuă, Ucraina își consolidează poziția pe câmpul de luptă și în plan diplomatic.
Parlamentul Sloveniei l-a aprobat pe Janez Janša ca prim-ministru, marcând o revenire a dreptei populiste după un blocaj electoral. Coaliția sa de centru-dreapta promite reforme economice și descentralizare, dar stârnește îngrijorări privind democrația și libertățile.
Fostul șef al administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, este acuzat de spălare de bani într-un caz de corupție de 10,5 milioane de dolari. Scandalul implică și alți apropiați ai președintelui Zelenskyi, amenințând aspirațiile Ucrainei de aderare la UE și sprijinul occidental.
Uniunea Europeană a convenit în unanimitate să impună sancțiuni liderilor Hamas și coloniștilor israelieni, pe fondul indignării față de violențele din Gaza și Cisiordania. Decizia, posibilă după înlăturarea premierului ungar Viktor Orbán, vizează organizații și persoane cheie, dar nu include sancțiuni economice ample împotriva Israelului.
UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva instituțiilor și oficialilor ruși acuzați de deportarea sistematică și îndoctrinarea a aproape 20.500 de copii ucraineni. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, vizând atât entități implicate în programe de reeducare militară, cât și persoane cheie din administrația rusă. Aceste sancțiuni sunt coordonate cu Canada și vin ca răspuns la ceea ce este considerat o încălcare gravă a dreptului internațional.
Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni violenți, după un blocaj de aproape doi ani, spart de schimbarea conducerii Ungariei. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, marcând o schimbare semnificativă în politica UE față de conflictul israeliano-palestinian.
Consiliul European a restabilit relațiile comerciale complete cu Siria, după 14 ani de război civil și căderea regimului Assad. Decizia, care include reluarea acordului de cooperare suspendat în 2011, este văzută ca un semnal politic puternic de sprijin pentru redresarea economică a Siriei, dar stârnește controverse legate de drepturile omului și returnarea refugiaților.
SUA amenință cu tarife de 25% pentru mașinile din UE, anulând acordul din august. Măsura lovește cel mai puternic producătorii germani de lux (BMW, Mercedes, VW, Porsche, Audi) și mărcile ultra-lux (Ferrari, Lamborghini). Tarifele vor fi transferate consumatorilor, iar Europa ar putea riposta. Impactul economic și politic este semnificativ.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.