„Există cu siguranță o renaștere”, spune Tim McGreevy, CEO al USA Pulses, asociația producătorilor de leguminoase uscate. „Fasolea te poate face să te simți bine. Aceasta este puterea ei.” Industria americană a fasolei își propune să dubleze consumul de leguminoase până în 2030, iar semnele sunt încurajatoare. Pe rețelele sociale, „beanfluencerii” de pe BeanTok postează rețete creative, iar un serviciu de fasole heirloom are o listă de așteptare de zeci de mii de oameni. Unii fani ai fasolei se autointitulează chiar „leguminati”.
Desigur, fasolea nu este o noutate. Phaseolus vulgaris și alte leguminoase au fost esențiale pentru agricultura timpurie și au reprezentat o alternativă ieftină la proteinele animale. Ele sunt nelipsite din bucătăriile tradiționale din India (dal), America Latină (orez cu fasole) sau Orientul Mijlociu. Însă, în ultimele decenii, carnea ieftină și abundentă a împins fasolea în plan secund. „Când am industrializat producția de carne, aceasta a devenit mult mai accesibilă, iar fasolea a ajuns să fie văzută ca mâncarea săracilor”, explică Joël Broekaert, autorul cărții „A History of the World in Twelve Beans”.
Acum, însă, lucrurile se schimbă. Prețurile la carne au explodat, iar fasolea rămâne o sursă de proteine la prețuri derizorii – o conservă de fasole costă adesea mai puțin de un dolar. În timpul pandemiei de COVID-19, consumul de fasole a crescut vertiginos, deoarece oamenii găteau acasă și căutau alimente neperisabile și accesibile. „Am avut un vârf uriaș de consum în timpul pandemiei”, confirmă McGreevy.
Dar poate cel mai important motiv al renașterii fasolei este conținutul său bogat în fibre. Americanii nu consumă suficiente fibre – doar 7,4% dintre adulți ating doza zilnică recomandată, potrivit unui studiu publicat în Current Developments in Nutrition. Fasolea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la menținerea sănătății intestinale, reglează glicemia, scade colesterolul și reduce riscul de cancer. Henry J. Thompson, profesor la Universitatea de Stat din Colorado, a studiat efectele fasolei asupra sănătății și spune: „Microbii care se hrănesc cu fibrele din leguminoase sunt benefice, iar cei asociați cu bolile sunt suprimași. Este simplu.”
Un alt aspect mai puțin cunoscut este că unele soiuri de fasole au un raport aproape egal între fibre și proteine. O jumătate de cană de fasole roșie, neagră sau cannellini conține aproximativ 8 grame de proteine. În ianuarie 2025, Ghidul Alimentar pentru Americani a mutat fasolea, lintea și mazărea din categoria legumelor în cea a proteinelor, o schimbare considerată „mult așteptată” de peste 130 de medici care au semnat o scrisoare deschisă administrației. Aceștia susțin că această redefinire ajută la „disiparea mitului că proteinele vegetale sunt incomplete”.
Desigur, fasolea are și o reputație mai puțin plăcută – cea de „fruct muzical”. Gazele sunt cauzate de rafinoza, un zahăr complex greu de digerat. Nutriționiștii recomandă creșterea treptată a consumului de fibre pentru a permite organismului să se adapteze.
Dincolo de sănătate și economie, fasolea câștigă teren și datorită gustului. Steve Sando, fondatorul companiei Rancho Gordo, specializată în fasole heirloom, spune: „Ar trebui să mănânci fasole pentru că este delicioasă și ai luat-o de-a gata.” Compania sa, înființată în 2001, a început cu un interes redus, dar acum vinde aproximativ 2,5 milioane de kilograme de fasole pe an. Sando își numește clienții „fanatici ai fasolei” sau „leguminati”.
Fasolea nu este doar gustoasă și sănătoasă, ci și prietenoasă cu mediul. Plantele de fasole fixează azotul în sol, îmbogățindu-l și făcând posibilă agricultura sustenabilă alături de cereale. „Nu poți susține agricultura doar cu cereale, pentru că ele epuizează solul”, explică Broekaert.
Așadar, fasolea revine în forță, nu doar ca aliment de bază, ci ca simbol al unei alimentații conștiente, accesibile și gustoase. Fie că o numim „renaștere” sau „revoluție a leguminoaselor”, un lucru este cert: fasolea merită un loc mai important pe farfuriile noastre.
De ce este important:
Renașterea fasolei reflectă o schimbare profundă în obiceiurile alimentare ale americanilor, dar și ale lumii. Într-o perioadă de inflație și incertitudine economică, fasolea oferă o soluție accesibilă și nutritivă. În plus, beneficiile pentru sănătate – fibre, proteine, efecte pozitive asupra microbiomului – sunt susținute de tot mai multe studii. Redefinirea fasolei ca sursă de proteine în ghidurile alimentare oficiale este un pas important către o alimentație mai sustenabilă și mai echilibrată. Pe măsură ce tot mai mulți oameni descoperă versatilitatea și gustul fasolei, aceasta ar putea deveni un pilon al dietei moderne, contribuind la reducerea dependenței de carne și la îmbunătățirea sănătății publice.
