Procesul susține că Rivian a promis în mod fals, pe o perioadă de cinci ani și printr-o campanie națională coordonată de marketing, că va face sistemul său de asistență pentru șofer fără mâini – cunoscut sub numele de Driver+ – standard în fiecare vehicul pe care îl produce. Printre aparițiile citate în proces se numără și cea a CEO-ului Rivian, RJ Scaringe, la TechCrunch Disrupt 2022, unde ar fi făcut declarații despre ambițiile companiei în domeniul condusului autonom. „Nicio actualizare software – oricât de sofisticată – nu va permite vehiculelor de prima generație să funcționeze așa cum s-a promis”, se arată în plângere. „Rivian a știut fără îndoială că vehiculele sale de prima generație nu vor fi niciodată capabile de autonomie de nivel 3 sau de „condus cu adevărat fără mâini”, dar a continuat să laude presupusele capacități ale vehiculelor sale pentru a-i determina pe consumatori să le cumpere.”
Procesul, care include trei reclamanți numiți, formulează acuzații împotriva Rivian pentru fraudă, denaturare neglijentă și îmbogățire fără justă cauză. Cabinetele de avocatură Coleman Law și Tycko & Zavareei, care reprezintă reclamanții, au solicitat un proces cu jurați. Nu este prima dată când Rivian se confruntă cu un proces de succes. Anul trecut, compania a acceptat să plătească 250 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces colectiv al acționarilor, intentat după ce a majorat brusc prețurile la pickup-ul și SUV-ul R1 în 2022.
Vehiculele Rivian R1T și R1S de prima generație nu oferă condus fără mâini. Cele de a doua generație, care au fost revizuite în 2024, oferă această funcție. Vehiculele de a doua generație arată la fel din punct de vedere material, dar Rivian a revizuit componentele interne, inclusiv pachetul de baterii și sistemul de suspensie, arhitectura electrică, scaunele interioare și ansamblul de senzori. Ca parte a acestei revizuiri, vehiculele R1 de a doua generație au fost echipate cu „Platforma de Autonomie Rivian”, care vine standard și include 11 camere, cinci senzori radar și un computer de 10 ori mai puternic decât sistemul anterior, a declarat compania pentru TechCrunch la acea vreme. Sistemul avansat de asistență pentru șofer din modelele de a doua generație includea inițial controlul adaptiv al vitezei de croazieră, care menține viteza și distanța față de vehiculele din față pe autostradă, și o funcție de asistență pe autostradă care direcționează, frânează și accelerează automat pe anumite autostrăzi.
Anul trecut, Rivian a lansat condusul „Universal Hands-Free” printr-o actualizare software trimisă vehiculelor R1 de a doua generație. Funcția permite șoferilor să ia mâinile de pe volan pe peste 3,5 milioane de mile de drumuri din Statele Unite și Canada, inclusiv un mix de autostrăzi și străzi principale, atâta timp cât există marcaje vizibile ale benzilor de circulație. Rivian nu este singurul producător auto care se confruntă cu provocări legale legate de promisiunile de a oferi funcții de condus autonom. Tesla și CEO-ul său, Elon Musk, au petrecut un deceniu susținând că vehiculele lor vor fi complet autonome prin sistemul său „Full Self-Driving” (FSD). Deși FSD este încă în fază beta și necesită supravegherea șoferului, Tesla a fost dată în judecată de mai multe ori pentru afirmații exagerate. Diferența este că Rivian a promis un nivel specific de autonomie (nivel 3) pentru vehiculele sale de prima generație, iar acum se dovedește că acest lucru nu este posibil din punct de vedere hardware.
Procesul ridică întrebări serioase despre modul în care producătorii auto comunică capacitățile tehnologice ale vehiculelor lor. În timp ce multe companii folosesc termeni precum „asistență pentru șofer” sau „condus autonom”, definițiile legale și tehnice sunt adesea neclare pentru consumatori. Cazul Rivian ar putea stabili un precedent important, forțând producătorii să fie mai transparenți cu privire la limitările sistemelor lor. De asemenea, subliniază importanța actualizărilor hardware: nu poți transforma un vehicul de prima generație într-unul de a doua generație doar printr-o actualizare software, așa cum au încercat unii producători să sugereze.
Pentru proprietarii Rivian care au cumpărat vehicule de prima generație bazându-se pe promisiunile de condus fără mâini, această acțiune în justiție reprezintă o speranță de a primi despăgubiri. În același timp, pentru Rivian, este un nou obstacol într-o perioadă deja dificilă, marcată de pierderi financiare și de o concurență tot mai acerbă pe piața vehiculelor electrice. Compania trebuie să demonstreze că poate livra ceea ce promite, altfel riscă să-și piardă încrederea clienților și a investitorilor.
De ce este important:
Acest caz evidențiază o problemă centrală în industria auto modernă: diferența dintre promisiunile de marketing și realitatea tehnică. Pe măsură ce vehiculele electrice devin din ce în ce mai sofisticate, iar funcțiile de condus autonom devin un punct de vânzare cheie, consumatorii trebuie să fie protejați de afirmații înșelătoare. Procesul Rivian ar putea forța producătorii să adopte standarde mai clare de comunicare și să investească în hardware adecvat încă de la început, nu doar în actualizări software ulterioare. De asemenea, reamintește că tehnologia autonomă este încă în evoluție și că niciun producător nu ar trebui să promită niveluri de autonomie pe care nu le poate livra. Pentru piața auto, acest caz este un semnal de alarmă: transparența și onestitatea sunt esențiale pentru a menține încrederea consumatorilor într-un domeniu atât de sensibil precum siguranța rutieră.
