Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat grav aprovizionarea globală cu energie, reducând accesul la o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze. Țările caută soluții alternative, de la revenirea la cărbune până la accelerarea investițiilor în energia solară.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat într-un interviu exclusiv că Statele Unite nu au întreprins nimic pedepsitor împotriva Cubei, susținând că regimul de la Havana este singurul responsabil pentru criza umanitară și energetică care afectează insula.
Statele Unite au dislocat mii de soldați în Orientul Mijlociu ca răspuns la închiderea strategică a Strâmtorii Hormuz pentru navele petroliere, o mișcare care amenință să declanșeze o criză energetică globală și care semnalează o escaladare majoră a tensiunilor geopolitice în regiune.
Președintele Donald Trump a declarat că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba, recunoscând că populația are nevoie de ajutor pentru a supraviețui în contextul unei crize energetice severe cauzate de blocada americană.
Guvernul australian a decis reducerea la jumătate a taxei pe combustibil pentru a combate creșterea prețurilor determinată de conflictul din Orientul Mijlociu. Măsura, criticată de experți ca fiind insuficientă, vine în contextul în care prețul țițeiului a depășit 116 de dolari pe baril, amenințând stabilitatea economică a unei țări dependente de importurile de combustibil rafinat.
Prețul țițeiului a urcat peste 116 dolari pe baril după ce Iranul a acuzat SUA de pregătiri pentru o invazie terestră. Blocarea Strâmtorii Hormuz a disrupt o cincime din aprovizionarea globală, provocând cea mai mare criză energetică din decenii.
Viceministrul de Externe al Cubei, Josefina Vidal Ferreiro, declară într-un interviu exclusiv că națiunea sa va rezista presiunilor din ce în ce mai mari din partea SUA, în contextul în care sancțiunile economice provoacă pene majore de curent și o criză umanitară, respingând amenințările lui Trump și reafirmând dorința de dialog bazat pe respect reciproc.
Piețele petrolului se comportă ca un experiment cuantic: prețurile oscilează violent pentru că nimeni nu știe dacă conflictul din Orientul Mijlociu va fi unul scurt sau unul prelungit care să blocheze Strâmtoarea Hormuz.
Pakistanul găzduiește la Islamabad o reuniune crucială a miniștrilor de externe din Turcia, Arabia Saudita și Egipt, într-o încercare diplomatică de a pune capăt războiului dintre SUA-Israel și Iran. Într-un context marcat de o severă criză energetică globală cauzată de blocarea Strâmtorii Hormuz, Islamabadul navighează pe o cale îngustă, încercând să medieze între interesele divergente ale puterilor regionale și globale.
La 30 de zile de la începerea conflictului militar direct, miniștrii de externe ai Pakistanului, Turciei, Egiptului și Arabiei Saudite se reunesc la Islamabad pentru a încerca să oprească războiul dintre SUA-Israel și Iran, în contextul în care rebelii Houthi din Yemen au intrat în conflict, iar Teheranul a amenințat cu atacuri asupra universităților americane și israeliene din regiune.
În Fâșia Gaza, războiul a distrus rețeaua electrică, transformând accesul la energie într-un lux inaccesibil. Familii întregi, precum cea a lui Abdel Karim Salman, depind de telefoanele mobile ca sursă de lumină, plătind sume uriașe pentru încărcarea lor. Criza a creat o economie de subzistență bazată pe generatoare și panouri solare, în timp ce viața de zi cu zi – de la conservarea alimentelor la siguranța copiilor – se desfășoară în penumbră.
Iranul a acceptat să permită trecerea a 20 de nave pakistaneze prin Strâmtoarea Hormuz, într-o mișcare diplomatică ce ar putea atenua criza energetică și oferi o deschidere pentru pace în regiune.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.