Un nou studiu SIPRI avertizează că cele nouă state nucleare își modernizează și extind arsenalele, inversând decenii de eforturi de dezarmare și crescând riscurile de escaladare într-un context de tensiuni globale tot mai mari.
Coreea de Nord a dezvăluit o nouă instalație de îmbogățire a uraniului, iar liderul Kim Jong Un promite o consolidare exponențială a forțelor nucleare. Experții sunt îngrijorați de extinderea capacității de producție a materialelor pentru bombe, în timp ce diplomația rămâne blocată.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut o expansiune exponențială a arsenalului nuclear, după ce a inspectat o nouă facilitate de îmbogățire a uraniului. Anunțul, considerat un mesaj dur pentru comunitatea internațională, reconfirmă intenția Phenianului de a-și consolida descurajarea nucleară în fața „celor mai feroce dușmani”.
Directorul AIEA, Rafael Grossi, avertizează că acordul nuclear cu Iranul din 2015 este depășit. Într-o analiză profundă, explorăm de ce progresele tehnologice ale Teheranului și noul context geopolitic impun un cadru diplomatic complet nou pentru a evita o catastrofă nucleară în Orientul Mijlociu.
Un raport CSIS arată că refacerea stocurilor de arme ale SUA după războiul cu Iranul va dura ani, din cauza capacității limitate de producție și a cererii mari. Patru muniții critice sunt epuizate, iar vulnerabilitatea strategică rezultată ar putea afecta descurajarea globală.
Tensiunile dintre SUA și Iran escaladează pe fondul cerinței americane de a prelua stocul de uraniu îmbogățit la 60% al Teheranului, în timp ce liderul suprem iranian interzice scoaterea acestuia din țară. Articolul analizează fezabilitatea tehnică a transportului sigur al acestui material periculos și implicațiile geopolitice ale conflictului.
Evenimentele din weekend arată că SUA și Iran sunt pregătite să reia lupta, pe fondul testelor de rachete și al desfășurării de forțe navale. Tensiunile cresc, iar riscul unui conflict major în Orientul Mijlociu este tot mai real.
China și-a dublat capacitatea nucleară în ultimul deceniu, trecând de la un arsenal minim la o expansiune accelerată. Motivele includ percepția amenințării americane, rivalitatea cu India, progresele tehnologice și ambițiile politice interne. Această schimbare strategică ar putea declanșa o nouă cursă a înarmărilor în Asia și redefini echilibrul global de putere.
Pe măsură ce SUA își reduce rolul în NATO sub președintele Trump, țările europene preiau inițiativa, în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran și al neîncrederii crescute. Articolul analizează patru semne ale acestei schimbări și impactul asupra securității globale.
Tensiunile dintre SUA și Iran escaladează în jurul Strâmtorii Hormuz, pe fondul atacurilor israeliene în Liban și al interceptării rachetelor iraniene de către Emiratele Arabe Unite. Articolul analizează implicațiile geopolitice și economice ale acestei crize, precum și suferința populației civile prinse între focuri.
Somalia a fost aleasă în Consiliul de Securitate al ONU și în Consiliul de Pace și Securitate al UA, marcând o tranziție de la a fi subiect al deciziilor globale la a le modela. Acest articol analizează impactul acestei schimbări asupra construcției statale și a securității regionale.
Tratatul de Neproliferare Nucleară, cel mai amplu acord de control al armamentului, se confruntă cu provocări majore din cauza tensiunilor geopolitice și a lipsei de voință politică. Experții avertizează că riscul unei curse a înarmării nucleare este la cote maxime, iar o revizuire a tratatului ar putea fi ultima șansă de a preveni un dezastru.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.